Un studiu BNR arată că România este a doua țară care cheltuie cel mai puțin pe sănătate, 575 de euro pe locuitor. Doar Bulgaria cheltuie mai puțin!

Este oficial! În ultimii 27 de ani, cheltuielile publice pentru sănătate în România au atins cel de-al doilea cel mai scăzut nivel în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Conform unui raport de analiză al Băncii Naționale a României, rata mortalității evitabile, atribuită bolilor cardiovasculare, cancerului pulmonar și deceselor cauzate de consumul de alcool, se situează ca fiind a treia cea mai mare în UE.

În anul anterior izbucnirii pandemiei, cheltuielile guvernului pentru sănătate au reprezentat 575 euro per locuitor, reprezentând a doua cea mai redusă sumă din Uniunea Europeană, depășită doar de Bulgaria cu 406,5 euro per locuitor.

Comparând cheltuielile cu sănătatea în România cu media UE în intervalul 1995-2021, se constată că media statelor membre UE a alocat aproximativ 6,7% din PIB pentru sănătate, în timp ce România a alocat doar 3,8% din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut în perioada 2017-2019, ele rămân mult sub nivelul mediu al UE.

Deși ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB este redusă în România, comparativ cu alte state UE, structura cheltuielilor publice pe diferite domenii de politici publice nu diferă semnificativ. Totuși, România se evidențiază prin faptul că alocările pentru sănătate sunt apropiate ca mărime cu cele pentru apărare și ordine publică, spre deosebire de media UE care alocă dublu pentru sănătate față de apărare și ordine publică.

În ciuda creșterii relative a cheltuielilor pentru sănătate în ultimii ani, România se află în continuare la un nivel scăzut în comparație cu media UE și cu alte state membre. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate majoră în fața provocărilor de sănătate și a necesităților sistemului de sănătate din țară.

Deși România a alocat sume suplimentare pentru serviciile spitalicești în detrimentul celor ambulatorii, tendința de alocare în spitale este comună în multe state UE. Totuși, în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în sănătate, România are un nivel scăzut, iar acest lucru poate contribui la vulnerabilitățile sistemului de sănătate în fața schimbărilor și evoluțiilor.

Componenta 12 a PNRR alocă fonduri semnificative pentru sănătate în România, cu obiective de investiții precum infrastructura spitalicească și echipamente medicale. Cu toate acestea, se observă că România continuă să aibă unele dintre cele mai reduse cheltuieli pentru sănătate din UE, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări mai sustenabile și integrate în sectorul sănătății.