Popescu a argumentat că Federația Rusă a adoptat politici ostile față de Republica Moldova în ultimii 30 de ani, sprijinind separatismul, menținând trupe ilegal pe teritoriul țării și impunând adesea embargouri.
În acest context, eficacitatea acestor eforturi diplomatice, adesea lipsite de diplomație, determină continuarea analizei privind impactul prezenței unui număr atât de mare de diplomați asupra interacțiunilor diplomatice dintre cele două țări.
El a subliniat diferența dintre situația diplomaților ruși și cea a diplomaților din statele Uniunii Europene, menționând că Republica Moldova solicită creșterea numărului de diplomați europeni pentru a sprijini îmbunătățirea și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Conceptul de paritate diplomatică
În luna aprilie, unul dintre deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare, Adrian Cheptonar, a solicitat Ministerului de Externe să inițieze discuții referitoare la diplomații ruși din Republica Moldova și să solicite o reducere semnificativă a numărului lor.
Cheptonar a invocat conceptul de paritate diplomatică și a afirmat că, dacă Republica Moldova are șase diplomați în Rusia, atunci Moscova nu ar trebui să aibă 40 de diplomați acreditați la Chișinău, în afară de personalul tehnic de la Ambasada rusă.
Paritatea diplomatică presupune egalitatea în numărul de diplomați și sedii ale misiunilor diplomatice între două țări care au stabilit relații reglementate conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
Conform articolului 11 al convenției, în absența unui acord explicit cu privire la misiune, statul acreditant poate solicita ca acest număr să fie menținut în limitele considerate rezonabile și normale, având în vedere circumstanțele și condițiile existente în statul respectiv și necesitățile misiunii în cauză.
Ministrul moldovean de Externe a explicat că, de regulă, statele mici au misiuni diplomatice mai mici, în timp ce statele mari au misiuni diplomatice mai mari. El a menționat că lipsa de paritate este o situație obișnuită în majoritatea interacțiunilor externe.
Pe lângă egalarea numărului de diplomați, autoritățile moldovene iau în considerare și alte măsuri în fața acțiunilor pe care le consideră ostile din partea Federației Ruse.
Ministrul Popescu a declarat că Republica Moldova analizează o gamă mai largă de măsuri pentru a limita tentativele de destabilizare a situației din țară, deseori susținute de Federația Rusă, inclusiv prin grupuri organizate criminale, inclusiv grupul Șor. El a subliniat că o decizie finală va fi luată în colaborare cu toate instituțiile statului.
La sfârșitul lunii iunie, Kremlinul a reacționat la discuțiile de la Chișinău referitoare la o posibilă reducere a personalului Ambasadei Rusiei din Republica Moldova.
Purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că numărul actual de diplomați este justificat și a acuzat Chișinăul de aplicare a unor standarde duble.
Mai multe state din Uniunea Europeană au redus numărul de diplomați ruși
În acest an, mai multe țări din NATO și UE au solicitat Rusiei să-și reducă personalul diplomatic din ambasade.
În iunie, Ministerul de Externe de la București a anunțat Moscova că va reduce personalul diplomatic și tehnico-administrativ al Ambasadei Rusiei în România la mai puțin de jumătate, astfel încât numărul de diplomați ruși să fie egal cu cel al diplomaților români de la Moscova.
Guvernul român a transmis Rusiei că această decizie reflectă nivelul actual al relațiilor bilaterale, care s-au deteriorat semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina.
La începutul anului 2023, Estonia a cerut Rusiei să-și reducă personalul ambasadei cu jumătate, în același mod în care au procedat și celelalte țări baltice.
În februarie, Olanda a ordonat Rusiei să ajungă la o paritate în ceea ce privește reprezentarea diplomatică. Ministerul olandez de Externe a declarat atunci că “Rusia încearcă în mod constant să plaseze agenți de informații sub acoperirea diplomatică în Olanda”.
Și Bulgaria și Cehia au solicitat Rusiei să-și reducă numărul de diplomați, după ce au analizat situația de securitate din țările lor.
