„Cultura trebuie să ajungă la omul simplu!” | Apelul lui Carmen NASTASĂ, moderatorul Panelului de Cultură din cadrul FERM 2025

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială

Speaker:

 Carmen NASTASĂ – fostul director al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” din Piatra Neamț

Claudia STAVROSITU – producător, regizor și scenarist „Soarele Moldovei”

Tema intervenției:

„Rolul culturii și identității regionale în dezvoltarea durabilă a Moldovei, prin accesibilizarea patrimoniului cultural pentru publicul larg și responsabilitatea comunicării istorice în contextul modern”

Forumul Economic Regional Moldova și importanța culturii

Forumul Economic Regional Moldova 2025 s-a consolidat ca o platformă strategică pentru dialog și colaborare între factori de decizie, mediul de afaceri, autorități publice și experți din domenii diverse, cu scopul dezvoltării sustenabile a regiunii Moldova.

În acest cadru, Panelul 10, dedicat tematicii „Cultură și Identitate Regională – Tradiție, Inovație și Coeziune Socială”, a evidențiat importanța patrimoniului cultural și a valorilor identitare în susținerea progresului economic și social regional.

Cultura trebuie să ajungă la toți oamenii

Carmen Nastasă, fostul director al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” din Piatra Neamț și moderator al Panelului de Cultură, a deschis discuția cu o pledoarie pentru accesibilitatea și relevanța patrimoniului cultural:

„Eu vă întreb, pentru că știți prea bine… 12 ani am fost într-o instituție de cultură și am încercat să fac să înțeleagă și oamenii de la conducerea unor instituții că e foarte important ca informația asta de care spuneți dumneavoastră, a istoricilor, științifică, scrisă, să o duci către masă. Degeaba se adună o sută de cercetători și vorbesc ei între ei.”

Aceasta a punctat o provocare majoră: cum să transpunem cunoștințele istorice și științifice în limbaj accesibil și atrăgător pentru publicul larg, mai ales pentru tineri. În acest sens, a propus o soluție modernă:

„Poți să te uiți pe TikTok… trebuie găsit cumva un fusion, cum se folosește în momentul de față, în care să atragi atenția tinerilor spre lucrurile frumoase.”

Din postura unui manager cu experiență economică, care a preluat conducerea unei instituții culturale în situație dificilă, Carmen Nastasă a arătat că „nu tot ce este vechi e rău, nu tot ce este nou e bun” și a oferit exemplul concret al reușitei: „Am luat o instituție care era la minus 10… Trebuie să recunoaștem ce e rău. Nu că mă laud, dar se poate.”

„Soarele Moldovei”: Echilibrul între adevărul istoric și ficțiune

Producătorul și scenaristul Claudia Stavrositu a adus o perspectivă esențială asupra responsabilității în reprezentarea istoriei prin media:

„Ce vreau să spun, și asta vreau să sublimiez, este o responsabilitate. Pentru că acum media poate să deformeaze. Și este o responsabilitate a celor care aduc în fața publicului proiecte de acest fel.”

Ea a explicat că proiectul „Soarele Moldovei” nu își propune o reconstituire spectaculoasă a bătăliilor istorice, ci pune accent pe respectarea datelor istorice, completate însă cu o poveste ficționalizată pentru a reda deciziile complexe și motivațiile lui Ștefan cel Mare:

„Faptele istorice le vom respecta cu certitudine. Chiar dacă bazată pe unele fapte istorice și evident fictionalizată un pic, astfel încât să vedem deciziile care au stat la baza hotărârilor pe care le-a luat.”

De asemenea, ea a subliniat reziliența și forța unei personalități care a domnit aproape jumătate de secol:

„A fost o personalitate care a domnit 47 de ani indiferent cum ar fi fost, trebuie să fi fost extrem de puternică.”

Cultura, patrimoniul și identitatea – piloni ai dezvoltării regionale

Discuțiile au evidențiat rolul strategic al patrimoniului cultural în coeziunea socială și în dezvoltarea economică a Moldovei. Proiecte precum Terra Ștefanianna reprezintă modele pentru valorificarea istoriei și identității în contextul actual, stimulând industriile creative și consolidând sentimentul de apartenență.

Forumul Economic Regional Moldova oferă astfel o platformă importantă pentru parteneriate și finanțări menite să susțină inițiative culturale cu impact larg, reconfirmând că patrimoniul nu este doar un trecut conservat, ci o resursă vie pentru viitor.

Concluzie: Un viitor construit pe tradiție și inovație

Panelul dedicat culturii a reconfirmat importanța unui dialog între trecut și prezent, între rigurozitatea istorică și mijloacele moderne de comunicare. Cultura și identitatea regională sunt mai mult decât simboluri – ele sunt vectori activi ai dezvoltării durabile, care trebuie integrați strategic în toate planurile regionale.

Astfel, numai prin responsabilitate, colaborare și inovare în comunicarea culturală Regiunea Moldova poate deveni o regiune puternică, cu o identitate autentică și deschisă la schimbare.