
Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025 | Forumul Economic Regional Moldova a adus împreună, timp de patru zile, actori-cheie din administrația publică locală și centrală, mediul de afaceri, mediul academic, ONG-uri și organizații internaționale, pentru a discuta despre viitorul unei regiuni aflate într-un punct de cotitură.
În cadrul sesiunii inaugurale a Forumului Economic Regional Moldova (FERM), desfășurat la Vatra Dornei, dr. Tiberiu Brădățan, director medical al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, a susținut un discurs cu un pronunțat caracter programatic, reliefând necesitatea stabilirii unor direcții strategice de dezvoltare regională durabilă, în special în domeniul sănătății publice.
Context dificil, apel la unitate și claritate strategică
Dr. Tiberius Brădățan a început prin a puncta caracterul dificil al momentului geopolitic și socio-economic actual, atât pentru România, cât și pentru întreaga regiune, subliniind necesitatea unui efort comun și a unor direcții clare pe termen mediu și lung.
„Este un moment greu pentru țară, este un moment greu pentru lume. România, în particular, se află după o pandemie, după o criză economică, în mijlocul unui, sau în apropierea unui conflict regional care a luat amploare și într-o mare turbulentă politică, din punct de vedere politic, internațional, ca să spun așa. Dar, pentru noi, important este să rămânem uniți și să ne vedem țelul.”
Acesta relevă conștientizarea gravității situației actuale și totodată un apel ferm la solidaritate și perseverență. Dr. Tiberius Brădățan atrage atenția că numai prin unitate și prin stabilirea unui țel comun se poate asigura continuitatea dezvoltării regionale, în ciuda provocărilor externe și interne.
Reprezentantul Spitalului Județean Suceava a subliniat că dezvoltarea nu poate fi un proces haotic sau bazat pe realizări episodice. Pentru a avea succes, regiunea trebuie să adopte o planificare strategică clară, cu obiective și termene bine definite, în special pe orizontul anului 2030.
„Un astfel de forum are un rol de bază, să creeze direcțiile strategice pentru o perioadă de timp. Nu putem să ne dezvoltăm făcând numai salturi pe perioadă scurtă de timp. Trebuie să avem o strategie. Până în 2030, trebuie să ne propunem să ajungem undeva.”
Această afirmație insistă pe ideea de stabilitate și continuitate. Dr. Brădățan transmite faptul că proiecția pe termen lung este esențială pentru a genera bunăstare reală și durabilă. O strategie coerentă permite administrarea eficientă a resurselor, coordonarea eforturilor între diferitele sectoare și crearea unei viziuni comune, care să ghideze dezvoltarea economică și socială a regiunii.

Sănătatea – fundamentul dezvoltării regionale și pilon al securității sociale
În discursul său, dr. Brădățan a acordat un loc central sectorului sănătății, considerând că acesta este indispensabil oricărei forme de progres regional. A evidențiat necesitatea reformelor continue și importanța parteneriatului public-privat în creșterea calității serviciilor medicale.
„Pe zona de sănătate, unde cred că este un interes foarte mare, va trebui să venim și să continuăm niște reforme și mai ales să aprofundăm niște reforme, iar parteneriatul public-privat în această zonă este ceea ce va da un răspuns bun pentru starea de sănătate a populației, inclusiv din această zonă a țării.”
Prin aceste cuvinte, dr. Brădățan subliniază că reformele structurale și colaborarea eficientă între stat și mediul privat sunt indispensabile pentru un sistem sanitar modern și performant.
Unificarea sistemului de sănătate: „Avem un singur sistem, centrat pe pacient”
Unul dintre cele mai pregnante puncte din discurs a fost insistarea asupra faptului că în România nu există două sisteme distincte de sănătate – unul public și unul privat –, ci un sistem unic, care trebuie să funcționeze integrat, în beneficiul pacientului.
„Trebuie să înțelegem o dată pentru totdeauna că nu avem două sisteme de sănătate, unul public și unul privat. Avem unul singur care trebuie să fie centrat pe nevoile pacientului și pe dezvoltarea profesională a celor care lucrează în sănătate. Nu putem să vorbim numai de pacient fără medic, nu putem să vorbim numai de medic, de asistent fără pacient. Nu putem să vorbim de sănătate fără implicarea lumii private alături de sistemul public.”
Dr. Brădățan argumentează că pacientul și personalul medical trebuie să formeze o comunitate integrată, iar orice divizare artificială ar submina eficiența și accesibilitatea serviciilor.

Criza resursei umane – „elefantul din cameră”
Dr. Brădățan a identificat criza de personal medical drept o problemă gravă și urgentă, care amenință sustenabilitatea sistemului de sănătate.
„Avem multe de discutat, avem o problemă majoră, o problemă care este ca elefantul din cameră și aceea este problema resursei umane, dar vom discuta mai mult în cadrul panelului.”
Această expresie metaforică evidențiază faptul că resursa umană reprezintă un subiect delicat, adesea evitat sau minimalizat în discursurile oficiale. Faptul că dr. Brădățan îl aduce în prim-plan arată gravitatea situației. Este un apel la o discuție deschisă și la găsirea de soluții coerente și sustenabile pentru recrutarea, păstrarea și motivarea personalului medical, inclusiv în zonele mai puțin atractive ale țării.
În încheiere, dr. Brădățan a exprimat angajamentul său și al echipei sale pentru sprijinirea reformelor și implicarea activă în dezvoltarea sistemului sanitar regional și național.
„Toată expertiza dobândită în timpul mandatului de secretar de stat, dar și ca lucrător în sistemul de sănătate, vă pun la dispoziție și suntem deschiși, sunt deschiși pentru o colaborare și pe viitor în această zonă.”

Concluzii
Discursul dr. Tiberius Brădățan a oferit o imagine clară, lucidă și bine ancorată în realitățile actuale ale sistemului sanitar românesc. Prin apelul său la viziune comună, colaborare public-privat și prioritizarea pacientului, el a transmis un mesaj de profesionalism și responsabilitate în fața unui public format din lideri regionali, guvernamentali și internaționali.
„Toată expertiza dobândită în timpul mandatului de secretar de stat, dar și ca lucrător în sistemul de sănătate, vă pun la dispoziție”, a încheiat dr. Brădățan, exprimându-și disponibilitatea pentru o colaborare instituțională pe termen lung.
Forumul Economic Regional Moldova 2025 devine astfel nu doar o platformă de dialog, ci un spațiu concret de acțiune, în care sănătatea este recunoscută ca infrastructură critică pentru dezvoltarea durabilă a regiunii și ca fundament al bunăstării colective.