Forumul Economic Regional Moldova 2025
FERM 2025 | Dialog între Alexandru GAMANJII (ADR Chișinău) și Ion ȘTEFANOVICI (CAPDR): „ADR Chișinău este o platformă de cooperare europeană de atragere a finanțărilor externe”
FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025
Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025
Panel tematic:
Cooperare Regională și Internațională – Parteneriate pentru Dezvoltare
Speakeri:
Alexandru Gamanjii – șeful Secției Planificare și Programare din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău / Ion Ștefanovici – Președinte CAPDR
Tema intervenției:
„Platforma instituțională de cooperare europeană în domeniul dezvoltării regionale între Republica Moldova și Regiunea Moldova din România”
Panelul „Cooperare Regională și Internațională – Parteneriate pentru Dezvoltare”, organizat în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Forumului Economic Regional Moldova, a adus în prim-plan teme esențiale pentru viitorul cooperării între Regiunea Moldova din România și Republica Moldova: eficiența instituțională a agențiilor de dezvoltare regională, corelarea programelor de finanțare 2024–2030 cu nevoile reale din teritoriu, dar și dificultățile structurale care afectează absorbția fondurilor europene.
Un dialog consistent s-a conturat între Alexandru Gamanjii, șeful Secției Planificare și Programare din cadrul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău, și Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR). Intervențiile acestora au conturat o imagine lucidă, fără retorică superficială, despre ce înseamnă cu adevărat construcția unei arhitecturi de cooperare europeană în Republica Moldova.
O instituție la început de drum, cu responsabilitate strategică
„Mă bucur că reprezint astăzi aici Agenția de Dezvoltare Regională a Municipiului Chișinău. Este o instituție tânără – pe 7 iulie 2025 am împlinit doi ani de activitate”, a punctat Alexandru Gamanjii în deschiderea intervenției sale. Comparativ cu ADR-urile din Nord, Centru, Sud sau Găgăuzia, înființate în 2011–2012, ADR Chișinău funcționează în prezent cu o echipă redusă, într-un cadru normativ comun dar într-o realitate administrativă aparte.
Regiunea de Dezvoltare Chișinău acoperă un teritoriu de maximă importanță: „Avem în arealul nostru instituții guvernamentale, spitale, școli, universități – un ecosistem urban complex, care cere o capacitate administrativă pe măsură.”
De la reglementare la realitate: „Lucrăm cu instrumentele pe care le avem”
Agenția este ancorată în trei piloni legislativi principali: Legea nr. 438/2006 privind dezvoltarea regională, HG 127/2008 pentru implementarea acesteia, și HG 152/2022, care reglementează finanțările din Fondul Regional de Dezvoltare Regională și Locală.
„Deocamdată, acționăm în baza cadrului legal care este pentru toate ADR-urile. Începând cu anul 2027, se preconizează o reorganizare a tuturor agențiilor, în contextul integrării europene”, a adăugat Gamanjii, subliniind că evoluțiile instituționale sunt în așteptare.
Ion Ștefanovici, o perspectivă critică, dar constructivă
Intervenția președintelui CAPDR, Ion Ștefanovici, a adus o perspectivă critică, dar constructivă:
„Ce prezentați dumneavoastră nu e neapărat cea mai bună variantă de funcționare a unui ADR în Europa. În mod normal, agențiile capacitează, nu implementează direct. În Republica Moldova, însă, se implementează, se controlează și se aprobă în același loc.”
Această concentrare de atribuții este, în opinia sa, un blocaj major:
„Este autolimitativă și contrară logicii instituționale europene. Avem o capacitate umană redusă, iar la Chișinău, cu o încărcătură administrativă atât de mare, lipsa resurselor – umane și materiale – este un handicap real.”
Finanțări blocate, parteneriate suspendate
Un exemplu elocvent al disfuncționalităților sistemice îl constituie un proiect comun dintre CAPDR și ADR Chișinău, care, deși aprobat, nu a fost finanțat nici până în iulie 2025.
„Trebuia să primim banii în decembrie 2024. Suntem în iulie 2025 și încă nu avem nimic în conturi. Este foarte greu să ne asumăm o dezvoltare regională coerentă în astfel de condiții”, a spus Președintele Ion Ștefanovici.
Gamanjii a confirmat:
„Este un mare regret. Am muncit împreună la acest proiect. Așteptăm semnarea acordului de parteneriat cu Comisia Europeană. Totul stă în aer.”
ACTUALIZARE:
După o perioadă îndelungată marcată de proceduri administrative complexe și termene depășite, proiectul comun dintre CAPDR și ADR Chișinău a intrat oficial în etapa de implementare. Semnarea contractului de finanțare, finalizată în cursul lunii iulie, a deblocat o inițiativă considerată esențială pentru consolidarea cooperării bilaterale și pentru dezvoltarea integrată a Regiunii de Dezvoltare Chișinău. 1 august 2025 a marcat debutul efectiv al activităților planificate, oferind un cadru operațional clar și resursele necesare pentru atingerea obiectivelor asumate.
Această etapă reprezintă mai mult decât un pas procedural – este un moment de validare a eforturilor diplomatice, tehnice și instituționale depuse de ambele părți în lunile precedente. Lansarea efectivă a proiectului confirmă capacitatea CAPDR și ADR Chișinău de a depăși blocajele birocratice și de a transforma parteneriatele strategice în acțiuni concrete, cu efect direct asupra comunităților beneficiare. Într-un context regional marcat de nevoia acută de infrastructură, servicii publice eficiente și investiții sustenabile, demararea acestui proiect constituie o dovadă că perseverența și coordonarea pot produce rezultate palpabile, cu impact pe termen lung.
Exemple de implicare: curțile blocurilor și revitalizarea urbană
În ciuda provocărilor, ADR Chișinău a demonstrat inițiativă. Un apel de proiecte dedicat reabilitării curților blocurilor de locuit din Chișinău a generat 502 aplicații, dintre care 473 au fost eligibile, iar 57 deja declarate câștigătoare.
„Este un exemplu că se poate lucra. În urma evaluărilor tehnice, vom putea redistribui sume neutilizate și poate extinde lista beneficiarilor”, a explicat Gamanjii.
Un alt proiect relevant este cel de revitalizare urbană, cu sprijinul Guvernului Poloniei și al Solidarity Fund. ADR Chișinău se află în plin proces de formare și instruire metodologică, în vederea elaborării propriului program de revitalizare urbană începând cu anul 2026.
„Primul pas este identificarea zonelor degradate din oraș. Vorbim de zone în care toți indicatorii economici sunt sub media urbană. Acolo trebuie direcționate resursele.”
Suburbiile, spitalele și potențialul nevalorificat
Ion Ștefanovici a readus în discuție necesitatea unei abordări integrate la nivel regional:
„Trebuie să strângem absolut toate informațiile – din sănătate, cultură, turism, învățământ – și să le punem într-o strategie coerentă.”
Referindu-se la vizita anterioară la ADR Chișinău, a apreciat mobilizarea instituției:
„Ați reușit să aduceți primarii din suburbii. Nu știam când se va concretiza proiectul, dar acum e clar că putem acționa și dincolo de el.”
Perspective: între reforme amânate și planuri de creștere
În încheiere, Ștefanovici a subliniat un adevăr esențial:
„Singura provocare reală este că nu putem finanța o strategie integrată. Ne lipsesc banii pentru specialiști și instrumente moderne de planificare.”
Totuși, există premise promițătoare:
„1,9 miliarde din Planul de Creștere au ajuns la Chișinău, dar e nevoie de mai mult. Multă muncă ne așteaptă înainte.”
Concluzie: Fără reformă instituțională, dezvoltarea regională rămâne un proiect incomplet
Discuțiile din cadrul Panelului „Cooperare Regională și Internațională” au confirmat un adevăr simplu, dar incomod: fără reformă instituțională și depolitizare administrativă, mecanismele de dezvoltare regională riscă să rămână forme fără fond.
Deși ADR Chișinău este o instituție nouă, cu limitări obiective, există deja semnale clare că viziunea, voința și inițiativa există. Exemplul proiectelor comunitare, parteneriatele transfrontaliere inițiate și colaborările cu instituții precum CAPDR arată că drumul poate fi parcurs, chiar dacă este accidentat.
„ADR Chișinău rămâne un partener pentru noi.” – Ion Ștefanovici
Într-un context regional marcat de instabilități și provocări externe, construirea unei platforme reale de cooperare europeană între România și Republica Moldova, cu centre de competență precum ADR Chișinău, nu mai este un proiect de imagine, ci o necesitate geopolitică, socială și economică.
Ceea ce lipsește nu este nici ideea, nici partenerul, nici cadrul legislativ – ci funcționalitatea predictibilă a instituțiilor, asumarea politică a priorităților reale și finanțarea coerentă a viziunilor deja asumate. Doar astfel, cooperarea transfrontalieră va putea deveni o coloană vertebrală a dezvoltării regionale durabile în ambele state.
