FERM 2025 | Relația România-China: O viziune strategică și analitică din perspectiva Președintelui Camerei de Comerț și Industrie România-China, Nicolae Vasilescu

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Panel tematic:

Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România – China

Speaker:

Nicolae Vasilescu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie România-China

Tema intervenției:

„Prezentarea Camerei de Comerț și Industrie România – China și rolul acestei / Date statistice privind comerțul bilateral dintre România și R.P. Chineză”

În cadrul Panelului 3 al Forumului Economic Regional Moldova 2025, dedicat temei „Poziționarea Moldovei în parteneriatul economic România – China”, Nicolae Vasilescu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie România-China, a oferit un discurs amplu și detaliat, ilustrând atât potențialul vast al acestei colaborări economice, cât și complexitățile care definesc în prezent raporturile bilaterale.

Intervenția sa a fost o pledoarie pentru pragmatism, cooperare și conștientizarea realităților geopolitice, subliniind rolul esențial al mediului privat și al administrației locale în consolidarea acestei relații.

O privire în trecut: fundamentul cultural și istoric al relației România-China

Nicolae Vasilescu a început prin a aduce în atenție un trecut încărcat de simboluri și exemple de bună colaborare între cele două țări, care, în opinia sa, ar trebui să inspire prezentul și viitorul:

„Relația noastră cu China este una cu rădăcini adânci, care datează încă din perioada comunistă, când Nicolae Ceaușescu a consolidat legături foarte bune cu Republica Populară Chineză, uneori chiar negociind în numele Chinei diferite aspecte geostrategice.”

Acest context istoric este amplificat de elemente culturale unice, cum ar fi faptul că:

„Primele televizoare la care chinezii au avut acces erau fabricate în România, iar filmele românești au fost primele pe care generații întregi de chinezi le-au văzut, construind astfel o punte culturală importantă între cele două popoare.”

Astfel, Vasilescu a evidențiat nu doar dimensiunea economică a parteneriatului, ci și una culturală, esențială pentru înțelegerea profunzimii relației bilaterale.

Rolul Camerei de Comerț și Industrie România-China în contextul regional extins

Intervenția sa nu s-a limitat la România, ci a extins discuția asupra regiunii Moldova, cu accent pe colaborarea cu Republica Moldova și Ucraina:

„Ne bucură prezența reprezentanților unor unități administrativ-teritoriale din Moldova și Ucraina, pentru că am consolidat relațiile prin Camerele de Comerț și Industrie Moldova-China, realizând numeroase proiecte comune, chiar și în contextul dificil al războiului din Ucraina.”

Acest aspect subliniază importanța unui centru regional de greutate la Chișinău pentru politica externă și comerțul extern, care poate deveni un vector important în procesul de reconstrucție post-conflict din Ucraina.

O realitate economică dinamică în pofida unor tensiuni politice

Deși relațiile guvernamentale au suferit un recul vizibil în ultimii ani, Vasilescu a punctat că mediul de afaceri a menținut și chiar a extins parteneriatul:

„În ultimii cinci ani, volumul afacerilor bilaterale cu China a crescut continuu, atingând aproape șase miliarde de dolari, ceea ce arată că mediul privat este un motor real al cooperării, indiferent de contextul politic.”

El a atras atenția asupra faptului că această dinamică nu este condusă de stat, ci de peste 13.000 de companii chineze și alte 11.000 mixte care activează în România:

„Este un motor privat, nu un motor de stat, iar acest lucru este esențial pentru stabilitatea și creșterea relației comerciale.”

„Atitudinea noastră guvernamentală este greu de înțeles pentru ei și afectează negativ relațiile”

Unul dintre cele mai puternice mesaje ale lui Vasilescu a fost criticarea deschisă a modului în care România gestionează relația cu China la nivel guvernamental și diplomatic:

„China ne consideră încă prietenii cei mai buni din Europa Centrală și de Est, însă atitudinea noastră guvernamentală este greu de înțeles pentru ei și afectează negativ relațiile.”

În sprijinul acestei afirmații, el a oferit exemple concrete:

• Blocarea burselor de studii pentru studenții chinezi, în timp ce 17 universități chineze au secții dedicate limbii române, cu peste 400 de studenți;

• Ridicarea vizelor pentru cetățenii români de către China, în contrast cu proceduri de viză pentru chinezi la București care durează până la trei luni;

• Trimiterea unui funcționar fără rang de ambasador la Beijing, spre deosebire de alte state care investesc masiv în misiunile diplomatice din China.

El subliniază astfel o discrepanță clară între potențialul relației și modul în care România îi acordă prioritate:

„În timp ce ambasada SUA din Beijing are peste 1200 de angajați și o clădire de 25 de etaje, România a retrogradat semnificativ prezența diplomatică.”

Provocări în contabilizarea și echilibrarea balanței comerciale: Dacă am contabiliza corect, balanța comercială cu China ar fi mult mai favorabilă”

Din punct de vedere economic, Vasilescu a atras atenția asupra unei disfuncționalități importante:

„O mare parte din mărfurile exportate către China, produse în România, sunt contabilizate ca exporturi ale altor țări, precum Germania, deoarece companiile multinaționale prezente în România raportează exporturile la țara mamă.”

Aceasta denaturează percepția asupra performanțelor reale ale României și afectează strategia comercială:

„Dacă am contabiliza corect, balanța comercială cu China ar fi mult mai favorabilă, cu exporturi românești estimate la circa 3,5 miliarde de dolari, ceea ce ar echilibra raportul la aproximativ 6 la 3,5 miliarde.”

În comparație, balanța Poloniei cu China este mult mai deficitară, ceea ce evidențiază avantajul României în relația bilaterală.

Oportunități ratate și lecții de la vecini: cazul târgului Shanghai Import Fair

Un alt punct important ridicat de Vasilescu este lipsa de participare activă a României la evenimente comerciale majore din China:

„România nu a avut niciodată un pavilion național la Shanghai Import Fair, un eveniment cheie pentru promovarea exporturilor, fiind reprezentată doar printr-un director ministerial.”

În schimb, Moldova s-a afirmat în mod remarcabil:

„Moldova este la prima ediție a târgului în Pole Position, iar vinul moldovenesc se situează pe locul 14 în China, un succes important pentru producătorii locali.”

Aceasta reflectă un grad mai mare de implicare și strategie din partea Moldovei în promovarea produselor pe piața asiatică.

Exemple de succes: Aqua Carpatica și extinderea brandului românesc în China

Pentru a ilustra potențialul colaborării, Vasilescu a evidențiat un exemplu emblematic:

„Începând cu 2025, brandul românesc Aqua Carpatica va fi distribuit în China prin Coca-Cola, un contract în valoare de 360 de milioane de euro.”

Aceasta reprezintă nu doar o realizare comercială de excepție, ci și un avantaj în promovarea imaginii României ca țară producătoare de calitate.

Camera de Comerț și Industrie România-China: un facilitator indispensabil

Cu o structură solidă, Camera condusă de Vasilescu funcționează ca un veritabil pod între cele două țări:

• Are peste 600 de firme membre, dintre care mai mult de jumătate sunt companii românești;

• Dispune de șapte reprezentanțe în orașele mari ale Chinei, facilitând accesul și înțelegerea pieței;

• Organizează activități culturale și educaționale, precum o grădiniță acreditată cu limba chineză pentru comunitatea de afaceri din Dragonul Roșu, cursuri de bucătărie și vizionări lunare de filme chinezești.

Perspective pentru Regiunea Moldova și România

Vasilescu subliniază că succesul pe piața chineză necesită o înțelegere profundă a realităților locale și regionale din China:

„Nu avem un partener unic la nivelul întregii Chine, ci este nevoie să abordăm piețele regionale, unde companiile românești pot fi competitive.”

Pentru regiunea Moldova, care începe să capete vizibilitate în aceste circuite economice, mesajul este clar: trebuie să existe o susținere concertată, de la administrațiile locale la mediul privat, pentru a valorifica oportunitățile existente.

Concluzii și apeluri către decidenți

Discursul lui Nicolae Vasilescu a fost, în fond, un apel la pragmatism și implicare:

• Politica guvernamentală trebuie aliniată la realitățile economice și comerciale;

• Diplomatizarea trebuie să reflecte importanța strategică a Chinei;

• Participarea activă la târgurile și expozițiile majore este esențială pentru creșterea exporturilor;

• Mediul privat, sprijinit de o infrastructură administrativă flexibilă, poate transforma potențialul într-un rezultat concret.

Nicolae Vasilescu a oferit un diagnostic clar și o direcție strategică pentru România și în special pentru regiunea Moldova în relația cu una dintre cele mai dinamice piețe mondiale. Eforturile concertate și coerente pot transforma relația România-China într-un pilon solid al dezvoltării regionale și naționale.