
În perioada 9–13 iulie 2025, Vatra Dornei a fost gazda Forumului Economic Regional Moldova (FERM), un eveniment de referință dedicat dezvoltării economice, sociale și infrastructurale a Regiunii Moldova. Forumul a reunit factori de decizie, investitori, experți, reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, lideri ai mediului de afaceri, ONG-uri și instituții internaționale, din România, Republica Moldova, Ucraina, state membre UE, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Asia.
Unul dintre punctele de atracție ale ediției din acest an a fost ”Infotrip”-ul prin Tinovul Mare, condus de Ion Barbu, doctor în Silvicultură, o drumeție care a combinat descoperirea patrimoniului natural cu elemente de educație ecologică și conservare.
Participanți:
Nicolae Gurghiș – reprezentant Direcția Silvică Suceava
Ion Barbu – doctor în Silvicultură
Tinovul Mare: o comoară naturală a României
Aflată la aproximativ 18 km de Vatra Dornei, Tinovul Mare din Poiana Stampei reprezintă cea mai mare rezervație de mlaștină de turbă din țară, impresionând printr-un peisaj ce amintește de tundrele siberiene. Turba din zonă, cu straturi ce ajung până la trei metri adâncime, a fost utilizată de-a lungul timpului în scopuri balneare și agricole, dar astăzi devine un simbol al conservării naturii nealterate.
Flora rezervației este remarcabilă și include plante rare, ocrotite de lege, precum roua cerului, o plantă carnivoră declarată monument al naturii. Arborii predominanți sunt pinul silvestru și mesteacănul pufos, alături de hibrizi locali ai mesteacănului, care contribuie la diversitatea ecologică a zonei.
Nicolae Gurghiș, reprezentant al Direcției Silvice Suceava, a subliniat importanța colaborării cu specialiști ca Ion Barbu.
„O să vedeți, este ceva care nu găsiți oriunde, foarte interesant. Las pe domnul profesor Barbu să vă ghideze pentru a profita la maxim de această experiență”

Lecții de istorie naturală și silvicultură
În cadrul drumeției, Ion Barbu a prezentat complexitatea ecosistemului și importanța conservării acestuia.
„Zona Montană a României este foarte ofertantă din toate punctele de vedere. Peisajul, climatul și modul de utilizare a terenurilor oferă oportunități uriașe pentru dezvoltarea durabilă a regiunii”
Barbu a explicat formarea turbăriilor și rolul lor științific, evidențiind palinologia – studiul grăunciorilor de polen conservate în turba acidă, care permite reconstrucția evoluției vegetației locale. De asemenea, a descris cum exploatarea umană de-a lungul secolelor a modificat peisajul natural: drenarea turbăriilor, exploatarea pădurilor virgine și replantările artificiale.
„Pădurile noastre din Carpați, până la sfârșitul secolului XIX, aveau aspect de pădure virgină. Goana după resurse și îmbogățire a modificat complet aceste ecosisteme. Conservarea unor fragmente naturale a devenit esențială pentru generațiile viitoare”

Conservare și educație ecologică
Drumeția prin Tinovul Mare a oferit participanților oportunitatea de a observa fauna locală, de la ierbivore mici până la carnivore mari, precum urși, lupi și râși. Ion Barbu a explicat cum silvicultorii folosesc metode de rărire controlată a pădurilor pentru a permite arborilor să se dezvolte armonios, inclusiv pentru producția de lemn de rezonanță, utilizat în instrumente muzicale sau chiar în structura avioanelor din începutul secolului XX.
De asemenea, vizitatorii au aflat despre plantele carnivore și mecanismele lor unice de capturare a insectelor, precum și despre importanța turbei ca substrat natural pentru creșterea altor specii de plante. Barbu a explicat și provocările moderne, inclusiv apariția unor specii invazive, precum Yps Duplicatus, care atacă molidul și afectează plantațiile neautentice.
„Prin grijă și educație, publicul larg, elevii și studenții pot descifra tainele naturii și pot înțelege cum să se raporteze corect la mediul înconjurător”

Concluzie
Vizita în Tinovul Mare a evidențiat cum patrimoniul natural al Bucovinei poate deveni un motor al dezvoltării durabile, nu doar prin turism, ci și prin educație, cercetare și valorificarea responsabilă a resurselor. Prin exemplele prezentate de Ion Barbu, participanții au realizat că protejarea ecosistemelor, precum mlaștinile de turbă sau pădurile virgine, nu este un lux, ci o necesitate pentru supraviețuirea biodiversității și pentru calitatea vieții comunităților locale.

Într-o lume în care modificările antropice au transformat dramatic peisajele naturale, Tinovul Mare reprezintă un refugiu al naturii nealterate și un model pentru practicile de silvicultură „close to nature”. Lecțiile trase aici pot fi replicate în alte zone ale regiunii Moldova, demonstrând că dezvoltarea economică și protecția mediului nu se exclud reciproc, ci se completează, oferind soluții inovatoare pentru viitor.





