Vizite în teren, FERM 2025 | Adrian Cruceanu – Brânzeturi, Neagra Șarului: „Suntem printre singurii din țară care mai fac șvaițer după o rețetă de peste 100 de ani”

FORUMUL ECONOMIC REGIONAL MOLDOVA 2025

Ediția a XIX-a – Vatra Dornei, 9–13 iulie 2025

Secțiune:

Vizite în teren – Lecții din experiențele practice ale micilor producători

Participant:

Adrian Cruceanu – Brânzeturi, Neagra Șarului

Obiectivul prezentării:
„Vizite în teren, FERM 2025 | Adrian Cruceanu – Brânzeturi, Neagra Șarului: „Suntem printre singurii din țară care mai fac șvaițer după o rețetă de peste 100 de ani”

La ediția din acest an a Forumului Economic Regional Moldova (FERM), desfășurat între 9-13 iulie la Vatra Dornei, participanții au fost invitați să descopere povești autentice de antreprenoriat local, prin programul „Vizite în teren”. Una dintre opriri a fost la Adrian Cruceanu – Brânzeturi, în comuna Neagra Șarului, unde tradiția, inovația și perseverența se întâlnesc într-o afacere construită pas cu pas.

De la munte la fermă și mai departe spre piață

Adrian Cruceanu și-a început povestea în 2005, printr-un proiect guvernamental dedicat fermelor de vaci cu lapte.

„Mergeam cu ele pe munte, mai adunam câteva și din sat, strângeam 80-90 de vaci, mergeam la munții Călimani și ne făceam cașul”

Însă lipsa forței de muncă l-a determinat, după 15 ani, să coboare la fermă și să dezvolte o mică unitate de procesare. A început cu brânză simplă, dar succesul produselor l-a încurajat să diversifice oferta și să deschidă un magazin la piața agroalimentară din Vatra Dornei.

Astăzi, unitatea sa produce 12 sortimente atestate ca „produs montan”: cașcavaluri afumate și neafumate, brânză maturată de munte, brânză de vaci, smântână, cașuri și, mai ales, șvaițer – o rețetă de peste 100 de ani, adusă din Elveția în Munții Călimani.

„Suntem printre singurii din țară care mai fac șvaițer după această rețetă veche”, subliniază Cruceanu.

Lapte din zonă, colectat de la micii fermieri

Materia primă provine atât din ferma proprie – cu 30 de vaci de lapte și 20 de Angus pentru carne – cât și din gospodării din comuna Șaru Dornei. Laptele este colectat manual, la bidon, direct din poarta oamenilor.

„Șvaițerul, fiind mai pretențios, se face din laptele de cea mai bună calitate”, explică antreprenorul.

Eticheta de „produs montan” este o garanție de autenticitate și de origine locală: materia primă nu trebuie să vină de la mai mult de 50 km de unitatea de procesare.

Investiții pas cu pas, prin proiecte europene

Dezvoltarea afacerii s-a bazat în mare parte pe proiecte europene și naționale. Adrian Cruceanu a început cu „Instalarea tânărului fermier”, continuând cu proiecte prin AFIR și GAL.

Investițiile au însemnat:

• utilaje agricole (tractor, balotieră, cositoare);

• o mică pensiune agroturistică („Pensiunea Elena” din comuna Panaci);

• o mașină frigorifică pentru transportul produselor;

• o cameră de maturare;

• dotări pentru secția de procesare (pasteurizatoare, cazane, vană de închegare);

• cel mai recent, un sistem de panouri fotovoltaice de 50 kW, instalat chiar în aceste zile, pentru a reduce costurile energetice.

Rețea de desfacere și primii pași în zona cărnii

Produsele sunt vândute în magazinul propriu din Vatra Dornei, în băcănii locale și naționale, dar și prin rețele mari precum Profi – în 7 magazine din Suceava. În paralel, există un magazin online și livrări prin curier în întreaga țară.

În ceea ce privește carnea de vită Angus, proiectul este încă la început, dar promite.

„E mai ușor de întreținut – nu trebuie mulse, le lăsăm libere cu gard electric. Deja apar clienți care cumpără viței la 7-8 luni pentru îngrășat, la un preț bun”, afirmă Cruceanu.

Concluzie: un model de antreprenoriat rural

Vizita la „Brânzeturi – Adrian Cruceanu” a arătat participanților la FERM cum o afacere pornită din tradiție poate fi dusă la un nivel competitiv prin perseverență și valorificarea fondurilor europene. Cu accent pe autenticitate, trasabilitate și calitate, Adrian Cruceanu demonstrează că micii producători locali pot deveni repere de dezvoltare durabilă și pot contribui direct la economia regională.

Experiența sa se înscrie perfect în spiritul Forumului Economic Regional Moldova: crearea de punți între tradiție și inovație, între mediul rural și piețele moderne, între inițiative locale și viziuni strategice de dezvoltare.