FERM 2023: Directorul ADR NE, Vasile ASANDEI, despre importanța abordării regionale în dezvoltarea investițiilor

Iașul a fost gazda primei ediții a Forumului Economic Regional „Moldova – Priorități Investiționale în 2023” din acest an, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, împreună cu Moldova Invest – revista economică a Moldovei și beneficiind de sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est

Evenimentul, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, a reunit autorități locale din regiunea de Nord-Est și din Republica Moldova, reprezentanți ai mediului privat și ONG-urilor.

Directorul General al ADR NE, Vasile ASANDEI a explicat necesitatea perspectivei regionale în abordarea dezvoltarea investițiilor din zona de NE.

Vasile Asandei și-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse de primarul și Consiliul local din Miroslava pentru a realiza parcuri industriale și a subliniat că „Raportarea la nivel macro este cea câștigătoare, la nivel de regiune. În plus, sunt multe lucruri de gestionat, iar infrastructura este doar unul dintre ele.

Noi (ADR NE) încercăm pe diverse căi să rezolvăm aceste aspecte, dar acest mod de a gândit de a înțelege că împreună suntem mai puternici, este cel care câștigă.

De vreo 23-24 de ani, toți încercăm să construim această abordare regională.”

Directorul General ADR NE a subliniat că Republica Moldova poate învăța din experiența României și astfel poate preveni dificultățile apărute la acest capitol.

„Este important să recunoaștem că abordarea la nivel local, în gestionarea proiectelor, fie că vorbim despre Miroslava, Iași sau orice alt parc industrial, poate fi interesantă și benefică.

Cu toate acestea, o perspectivă regională cuprinzătoare și implicarea unor actori cheie care pot oferi resurse și facilitați semnificative pentru investitori, reprezintă un mare câștig.

Am avut situații în care am primit solicitări să oferim o suprafață de 400 de hectare, pentru o investiție extrem de mare. Însă nu am reușit să punem la dispoziție această suprafață.”

Vasile Asandei, Directorul General al ADR NE, a subliniat că la moment dat s-a adresat Agenția Română pentru Investiții Străine (ARIS) pentru a afla cum sunt promovate investițiile. Răspunsul primit a fost că se trimit solicitări la Consiliile Județene, la primării, dar se primesc doar câteva răspunsuri.

Din lipsă de o cartografiere a oportunităților de investiții (asemenea unui om care dorește să-și construiască o casă și caută un teren), investitorul are nevoie să găsească proprietari dispuși să vândă, să aibă actele în regulă și să poată face investiția în mod sigur. În plus, investitorul trebuie să depună eforturi susținute pentru a obține informații relevante despre infrastructură, educație, cinematograf, mediu și alte aspecte importante.

„Este necesară o abordare realistă și care ne ajută să înțelegem cum putem reuși.”

Vasile Asandei  a mai punctat că: „Fără o abordare adecvată a acestor aspecte, discuțiile despre atragerea investițiilor străine riscă să rămână fără rezultate concrete.

Deci sunt o mulțime de lucruri pe care trebuie să le gestionăm, dar prima dintre ele este măcar să știm în fiecare comunitate, în fiecare județ și la nivel de regiune, care sunt acele locuri în care investitorii se pot implica. Dar să știm toate informațiile necesare precum: suprafața, proprietarul, disponibilitatea, infrastructura.”

Directorul General al ADR NE, a adus în discuție experiențele cu investitorii străini care au venit în regiunea noastră. El a subliniat că au existat unele situații în care unii dintre acești investitori au ales să părăsească regiunea din cauza răspunsurilor nesincere pe care le-au primit.

“Am văzut investitori străini care au venit în regiune și alții care au plecat din regiune, pentru că răspunsul nostru nu a fost sincer. Adică am zis domnule da, bineînțeles, într-o lună, după 60 de zile, vă rezolvăm problemele, vă dăm tot ce vreți, bineînțeles că nu le-am dat, și am zis bine, dar trebuia să-mi spui că nu-mi dai.”

Asandei a subliniat importanța unei abordări realiste, care să permită autorităților să înțeleagă cum pot să obțină succes în atragerea investițiilor.

Sinceritatea și rezolvarea problemelor reale ale investitorilor sunt aspecte cruciale pentru a construi o relație solidă și de încredere între mediul de afaceri și autorități.

“Deci cred că asta este o abordare realistă și care ne ajută să înțelegem cum putem reuși.”

Abordarea regională reprezintă viitorul

Ion Ștefanovici, Președintele C.A.P.D.R., a subliniat importanța abordării regionale în dezvoltarea economică și investiții. El a declarat că această abordare reprezintă viitorul și poate aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea regiunilor.

În acest context, Ion Ștefanovici a prezentat un exemplu concret, referindu-se la procesul de reorganizare al Agenția Română pentru Investiții Străine (ARIS), care va fi redenumită ARICE (Agenția Română pentru Investiții și Cooperare Economică): „S-a jucat un ping-pong cu acest ARIS. În  momentul de față se numește ARICE. A fost desprins din economie.”

Președintele C.A.P.D.R. a subliniat faptul că abordarea regională este cea care aduce avantaje semnificative și o colaborare mai eficientă între autoritățile locale, guvern și investitori. Această nouă structură în cadrul ARICE poate să faciliteze gestionarea mai eficientă a investițiilor și promovarea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor din regiune.

Cristian Antoniu, Administratorul Parcurilor Industriale Miroslava, a propus o abordare inovatoare a dezvoltării parcurilor industriale

Cristian Antoniu, Administratorul Parcurilor Industriale Miroslava, a vorbit despre experiența sa dintr-o vizită de lucru în Belgia și Luxemburg, unde a descoperit o abordare inovatoare a dezvoltării parcurilor industriale. Antoniu  a explicat că în aceste țări, gândirea pe termen lung se concentrează pe o perioadă de peste 50 de ani, iar parcurile industriale sunt integrate cu colegiile și universitățile din zonă, creând parcuri tehnologice.

Aceste parcuri tehnologice au linii de finanțare și sprijină centrele de cercetare, oferind acces la laboratoare bine dotate pentru companiile mici, inovatori și persoane cu idei. Astfel, acești rezidenți ai parcurilor industriale pot testa concepte și produse în laboratoare specializate pe anumite teme, facilitând dezvoltarea de start-up-uri și inovații.

„Se tot vorbește despre biotehnologie. Parcul industrial, de la Charleroi, asta făcea; făcea două laboratoare enorme, mari, care pot fi folosite de rezidenți care ocupă doar un birou, că nu au nevoie de mai mult, în zona respectivă, și se programează pentru a-și testa conceptul, pentru a-și testa produsele, chiar de-acolo încep start-uprile care se vând.

Efectiv nu au pretenția că vor ajunge mari companii pharma, dar s-au vândut patente, cel mai mare de acolo s-a vândut cu 700 milioane de euro către unul dintre jucători mari din pharma.”

Exemplul parcului industrial de la Charleroi arată cum astfel de inițiative pot genera succes în domenii precum biotehnologia, iar chiar și start-up-urile mai mici pot obține rezultate notabile, cum ar fi vânzarea patentelor către companii mari din industrie.

Cristian Antoniu a îndemnat conducătorii din Republica Moldova și județe din România, inclusiv Iași și Suceava, să urmeze o abordare similară și să exploreze posibilități de finanțare pentru dezvoltarea de astfel de parcuri tehnologice și colaborări cu universitățile.

Aceasta ar crea un mediu propice pentru inovație și dezvoltare economică, sprijinind astfel start-up-urile și afacerile emergente în domenii tehnologice și de cercetare.

Exemplul Parcului tehnologic Siret

Gabriela Macoveiu, Director al Direcției Comunicare, Inovare și Cooperare Externă, a prezentat exemplul parcului tehnologic din Siret, care reprezintă un pas în direcția dezvoltării regionale și a colaborării între universități și mediul economic.

Inițiativa parcului tehnologic a pornit de la nivelul unei comune, dar a evoluat către nivelul unui mic oraș. Parteneriatul cu consiliul județean și universitatea a fost esențial în punerea bazelor acestui parc tehnologic și în dezvoltarea de proiecte comune în beneficiul ambelor părți.

„Aș vrea să vă spun că, un mic pas în direcția asta deja se întâmplă, pentru că avem un parc tehnologic pe care l-am încurajat, este la Siret, unde am trecut de la nivelul comună, la nivelul oraș mic.

Dar este important pentru că exact acest lucru a fost punctat parteneriatul cu consiliul județean, și cu universitatea, pentru a pune bazele acestui, acestui edificiu, și de a gândi niște lucruri împreună, în beneficiu atât pentru mediu economic, cât și pentru universitate, care aveau un interes comun.

Să știți că au făcut un pic de valuri Belgia Luxemburg, cei de la Innovation Luxemburg se pregătesc să ne facă o vizită. Așa că ce înseamnă asta? Din punctul meu de vedere înseamnă că noi ne-am prezentat corect și că acum există interes din partea noastră să ne cunoaștem mai bine.”

Gabriela Macoveiu a adăugat că aspect important al dezvoltării regionale este infrastructura de cercetare și colaborarea dintre universități, centre de cercetare și companii.

Există scheme de finanțare în programul regional care facilitează aceste colaborări, fie prin investiții în infrastructură de cercetare pentru universități, fie prin sprijinirea IMM-urilor în activitățile inovative.

Aceste scheme de finanțare au fost elaborate având în vedere nevoile companiilor, iar scopul este să mențină companiile și IMM-urile alături de inițiativele de dezvoltare regională și să contribuie la susținerea regiunii.

„Iar în ceea ce privește finanțarea pentru colaborare, infrastructura de cercetare se face localizat din punctul nostru de vedere, acolo unde se dorește.

Doar să rămânem în regiune, să avem o propunere de schemă de finanțare în programul regional, care vizează tocmai partea aceasta, fie ca universitate, centru de cercetare, să investească în infrastructură și apoi să ne demonstreze că dorește s-o pună în valoare prin interacțiunea cu o afacere, respectiv IMM, sau avem o schemă de finanțare în care am pus în scaunul de conducător compania, și IMM-ul face investiție pentru activități precum exploatarea la serie a produsului inovativ și poate merge împreună cu o entitate de cercetare sau cu o companie mare.

Deci nu i-am lăsat pe cei care sunt companii mari, de o parte, i-am avut în vedere, îi vedem ca și parteneri în proiectele noastre de inovare și mai avem inclusiv un instrument financiar, care-i singura schemă, grand cu credit pentru a veni în sprijinul companiilor la care face bineînțeles, cercetare și inovație.

Suntem convinși că cei care sunt angajatorii mari ai regiunii sunt importanți și susțin dezvoltarea acestei regiuni și de aceea noi am încercat să adresăm nevoile lor, și să fie cu programul operațional regional, inclusiv o schemă de finanțare destinată clusterelor innovative, pentru clustere, ca și pentru infrastructura, pentru investițiile din mediul de afaceri, noi vrem să construim ghiduri împreună cu constructori formate din oameni care au aplicat și care au experiență în proiecte.

Deci, vrem să evităm greșelile trecutului, trebuie să încercăm să venim cu soluții care să fie cât mai bine acceptate de către beneficiarii noștri.”

Pentru a încuraja creșterea și dezvoltarea în continuare, se vor crea ghiduri de proiecte în colaborare cu persoane cu experiență în proiecte de succes. Această abordare vizează evitarea greșelilor din trecut și furnizarea de soluții optime pentru beneficiarii programului operațional regional.

Administratorul public al județului Suceava, Irina Vasilciuc, a menționat că la Suceava există un parc industrial bine poziționat, aproape de aeroport, dar încă se confruntă cu dificultăți în demararea activităților.

În trecut, au fost construite hale în acest parc și li s-a dat aprobarea pentru utilizarea lor în cadrul aeroportului, însă mai există nevoia de a rezolva aspecte legate de terenuri pentru a îndeplini pe deplin scopul unui parc industrial.

„Sunt trei direcții pe care le văd. Sunt cei care doresc terenul și își asumă investiția”

Cristian Antoniu, administratorul Parcurilor Industriale Miroslava, a adus în atenție trei direcții în ceea ce privește parcurile industriale.

Una dintre ele este reprezentată de firmele care doresc să-și asume investiția și să dezvolte propriile facilități. O altă direcție constă în firmele care caută să închirieze hale mari, deși această tendință a început să scadă. Pentru succesul unui parc industrial, este important să se asigure că tipul de industrie pe care îl adăpostește este potrivit pentru halele și facilitățile disponibile.

„Sunt trei direcții pe care le văd. Sunt cei care doresc terenul și își asumă investiția. Dar asta predomină aceștia sau interesează? La noi asta predomină, în momentul de față. Tipul ăsta de parc industrial. Dar trebuie să recunosc că exista, până recent, un număr cât mai mare de firme care căutau hale pe care să le închirieze. Dar hale mari.

Evident cu riscul că cei care le ridică trebuie să le administreze în continuare, să aibă grijă. Și mai apare o chestie. Contează foarte mult. Nu sunt specialist în zona asta, dar discutând cu specialiștii, mi-au spus că contează foarte mult ce fel de industrie bagi acolo. Pentru că nu se pretează toate halele la tipul de industrie de acolo.

 Și de aici depinde de forța financiară. Avantajul parcurilor private, că sunt și genul ăsta de parcuri în România, este că au în spate niște investitori, care au experiență foarte mult, o parte dintre ei din Vest, sau au învățat acolo, și ridică atunci câteodată hale, customizate pe tipul de industrie, s-au găsit parteneri care să-i ajute.”

Antoniu a specificat faptul că în cazul administrației publice locale, care deține parcuri industriale, se confruntă cu limitări financiare în asigurarea infrastructurii și facilităților necesare pentru atragerea de investitori.

„La noi ca autoritate publică locală, Consiliul Local, care ține acest parc și care, vă da seama, are bugetul unei comune, până la urmă. Chiar dacă are titulatura de cea mai bogată comună, asta e o mare păcăleală de multe ori, că lumea are impresia că de fapt stă pe un munte de bani, ceea ce nu e adevărat și cine lucrează în administrație știe lucrul ăsta. În schimb, atrage foarte multe fonduri.

Este partea de investiții. Pentru că o comună, să țină în spate, să aducă curent electric, să aducă canalizarea, să aducă apa, să aducă toate celelalte, sunt investiții care, poate, câteodată, s-au făcut în detrimentul populației.

Mulțumirea noastră este că cei din Miroslava și tot ce înseamnă Consiliul Local, indiferent de culoarea politică, am înțeles că de acolo vin bani. Asta e realitatea. De acolo vin bani.

Nu știu dacă se poate să transmitem o idee foarte scurtă. Nu e neapărat lungă, dar chiar e o sugestie. Miroslava, pe lângă Municipiul Iași, a fost singura localitate din județul Iași care a depășit limita aceea care se face prin bugetul de stat. Mă gândesc că parcă la genul acesta de comune diferența aceea poate rămâne totuși în comună pentru alte investiții, ar fi un lucru de transmis.

Adică profitul reinvestit, nu? Da. Pentru investiții. Eu administrez niște terenuri, însă provocarea o duc rezidenții noștri. În mod clar, îi văd pe unii dintre ei în sală și știu despre ce este vorba.

Provocarea pentru mine ca administrator e alta, pentru că de la mine se așteaptă să aduc firme care fac producție și un număr de angajați. Și trebuie să explic și în partea cealaltă, că nu mai sunt întotdeauna genul acela de fabrici cu foarte mulți angajați, pentru că se automatizează tocmai datorită lipsei de forță de muncă.

Noi am încercat, unii dintre cei care sunt angajatori mai mari, să spunem, urmează să dezvolte cu liceu teoretic. Nu este liceu teoretic, ci este liceu tehnologic-agricol, dar poate să facă și niște clase specializate, să spunem, și se dorește să se dezvolte în învățământ dual.

Acolo sperăm să rezolvăm o parte, pentru cei care sunt. Ceilalți, avem marele avantaj că suntem totuși în Iași. Sunt niște universități, iar astea mai produc pentru cei care sunt angajați forță de muncă.

În schimb, problema cu forță de muncă este la cei care sunt muncitori calificați. Deja apar pe industrial la câteva societăți care au din Bangladesh, care au din Pakistan, Din Nepal și tot așa.”

„Permiterea importului forței de muncă, la ora actuală, nu este cea mai bună soluție”

Ciprian Șlemco, Directorul agenției Hello Bucovina, a exprimat îngrijorarea cu privire la problema lipsei de forță de muncă calificată și a subliniat că importul forței de muncă nu reprezintă cea mai bună soluție la momentul actual, mai ales având în vedere că universitățile din Iași continuă să furnizeze forță de muncă.

„În ceea ce privește încurajarea tinerilor pentru a construi o carieră. Problema este că la nivel universitar stăm foarte bine, chiar dacă rata de absolvire este foarte mică.

 Ce facem cu partea de formare profesională adevărată, pe meserii, care în România la o actuală, lipsește cu desăvârșire. Și aici, pentru că sunt un cunoscător al Republicii Moldova, eu aș putea să vă spun că la ora actuală Republica Moldova stă mult mai bine la școlile de meserii, școlile profesionale, care totuși ajută oarecum economia locală.”

El a adus în discuție nevoia de a încuraja tinerii să urmeze meserii și să obțină o formare profesională adecvată. În prezent, există o problemă în ceea ce privește școlile profesionale și de meserii din România, care sunt insuficient dezvoltate sau chiar absente.

În concluzie, Ciprian Șlemco a menționat că Republica Moldova se situează mai bine la acest capitol, având un sistem de învățământ profesional mai dezvoltat, care contribuie la economia locală.