Relațiile bilaterale România – Republica Moldova sub aspectul proiectelor de investiții

Iașul a fost gazda primei ediții a Forumului Economic Regional „Moldova – Priorități Investiționale în 2023” din acest an, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, împreună cu Moldova Invest – revista economică a Moldovei și beneficiind de sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est

Evenimentul, organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, a reunit autorități locale din regiunea de Nord-Est și din Republica Moldova, reprezentanți ai mediului privat și ONG-urilor.

„Iașul și Botoșaniul trebuie să facă proiecte de instruire pentru scriere proiectelor de finanțare.”

Clementina ION, ministru consilier în cadrul Biroului de Promovare Comercial-Economică din Chișinău, a adus în discuție un important program de colaborare între România și Republica Moldova.

Programul Interreg Next 2021-2027 a fost lansat și are ca obiectiv finanțarea proiectelor comune în regiunile eligibile din Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și tot teritoriul Republicii Moldova.

„Apropo de proiecte comune. A fost lansat programul Interreg Next 2021-2027 România – Republica Moldova. Altminteri eligibilitate în Botoșani, Iași, Vaslui și Galați și tot teritoriul Republicii Moldova, beneficiari parteneri eligibili fiind autoritățile autoritățile locale, ONG-urile.”

În cadrul unui forum desfășurat la Chișinău pe 23 mai, Clementina Ion a observat că participarea din partea părții române a fost scăzută și a îndemnat autoritățile locale și ONG-urile din Iași și Botoșani să identifice parteneri și să acceseze aceste fonduri pentru a dezvolta proiecte benefice pentru comunitățile lor.

Clementina Ion a subliniat faptul că există oportunități de finanțare pentru proiecte legate de autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale, iar această inițiativă ar trebui să fie mai bine promovată și cunoscută pentru a atrage interesul și implicarea potențialilor beneficiari.

„Bugetul total este de peste 77 milioane de euro. Pe 23 mai, la Chișinău s-a desfășurat un forum, de fapt a fost o primă sesiune de informare asupra acestui program.

Din păcate, din partea română au participat foarte puțini, foarte puțini, deci practic trebuie să se identifice parteneri pentru scriere, redactare de proiecte, pentru a obține finanțare. Cred că și Iașul și Botoșaniul trebuie să facă asemenea proiecte de instruire. Fiindcă sunt bani mulți. Sunt proiecte pentru autoritățile locale, pentru ONG-uri.

Ceea ce am simțit pe 23 mai la Chișinău, este că lumea parcă nu știe, parcă nu cunoaște, parcă află pentru prima dată. Deci, cred că trebuie, nu știu, mai dese, poate chiar online, trebuie să se identifice parteneri! ”

Clementina Ion a specificat faptul că există oportunități de finanțare pentru proiecte legate de autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale, iar această inițiativă ar trebui să fie mai bine promovată și cunoscută pentru a atrage interesul și implicarea potențialilor beneficiari.

 „Republica Moldova mizează mult pe suportul României, mai ales după perioada aceasta de pre-aderare pe care o traversează.”

Președintele consiliului raional Hîncești, Iurie LEVINSCHI, a evidențiat experiența anterioară a regiunii în programele comune cu România, subliniind importanța identificării partenerilor pentru dezvoltarea de proiecte transfrontaliere.

În trecut, raionul Hîncești a avut proiecte de succes în domeniul sănătății și culturii în colaborare cu județele Galați și Vaslui:

„ Avem experiență în  programele comune, pentru că am avut în 2007-2014 un program de două milioane de euro, acum pe 2014-2017 un întreg proiect transfortalier, două cu Galațiul și unul cu Vasluiul, în jur de 1.200.000 de euro. Unul pe sănătate și două pe domeniul cultural.

„Într-adevăr, noi și la nivel de Euroregiune am discutat problema această, pentru că noi, într-adevăr, pasul principal trebuie să ne identificăm partenerii, cu cine mergem. Pentru că aici pot să participe județele care au granițe transfrontraliere, Galațiul, Vasluiul, Iașul și Botoșaniul, patru județe.

Și, în exercițiul acesta, trebuie să-l facem cred, în următoarea ședință care o să o facem cu Euroregiunea Prut-Nistru, unde președenția o ține Consiliul Județean Iași, reprezentat de către Costel Alexe.

Și, într-adevăr, mutându-se de la Prahova la Iași, ne-am pus scopul că această origine trebuie să atragă proiecte. De ce trebuie aceste proiecte trebuie să fie implementate? Pentru că acesta-i scopul acestei asociații.”

Iurie LEVINSCHI a explicat  rolul  Euroregiunii Prut-Nistru în promovarea colaborării între județele României cu granițe transfrontaliere și regiunile din Republica Moldova. În acest sens, au fost discutate măsuri pentru atragerea de proiecte cu sprijinul României, mai ales în contextul perioadei de pre-aderare pe care Republica Moldova o traversează.

„Noi mizăm mult pe suportul României, mai ales după perioada aceasta de pre-aderare pe care o avem. România a trecut exercițiul acesta și noi trebuie acuma, chiar la nivel, apropo avem multe, fiecare, practic, comună, are un acord sau un înfrățire cu un județ.

Și noi, la nivelul nostru, local, împreună cu Consiliile Județene, chiar am discutat problemele acestea, cumva să delegăm persoane din direcțiile nostre, care se ocupă, direcțiile transfrontalierii, care se ocupă anume cu proiectele ca să poate cumva să treacă niște cursuri sau să fi instruiți pentru aceste proiecte.

Și împreună cu IDEP-ul, noi am participat, organizat, la nivel de diferite județe cu delegații din Republica Moldova, anume de ce-i legat de scrierea acestor proiecte.

De aceea, într-adevăr, alături tot timpului au fost partenerii noștri, anume țara Română. Când facem, vorbim aceeași limbă, avem același sânge și divizarea aceasta, poate vine un moment aici, că măcar în 2010 s-a luat sârmă de pe Prut. De acuma sârma desparte numai râul. Dar, oricum, tot suportul mizăm totuși pe România și pe dumneavoastră.”

Iurie LEVINSCHI a reamintit despre sprijinul constant oferit de România și a evidențiat similitudinile culturale și lingvistice dintre cele două țări. În încheiere, a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit și încrederea că această colaborare transfrontalieră va continua să promoveze dezvoltarea și prosperitatea ambelor regiuni.

„Simțim nevoia să crească numărul  proiectelor la nivel local”

Gabriela MACOVEIU, Director Direcția Comunicare, Inovare și Cooperare Externă, a vorbit despre implicarea ADR Nord-Est în promovarea programului de cooperare transfrontalieră și importanța acestuia pentru autoritățile publice locale și actorii din zonele eligibile de graniță.

Prin proiecte precum Marathon Central, s-au rezolvat probleme legate de intervenții în situații de urgență, infrastructură de gaz, radio, și telefonie.

„Pentru că ADR Nord-Est este membru în comitetul de monitorizare a programului și pot să vă spun, că, noi acolo am militat foarte mult ca acest program să mergă pentru autoritățile publice locale, către actorii din aceste zone eligibile de graniță.

 Am rezolvat niște probleme foarte bune și prin proiectele pe care ne-am avut cu Marathon Central. Au fost niște proiecte pentru intervenții în situații de urgență, pentru partea de proiectare de gaz, radio, de telefonie și așa mai departe.”

Gabriela MACOVEIU  a subliniat faptul că o creștere a numărului de proiecte la nivel local aduce beneficii atât pentru administrația locală, cât și pentru partenerii moldoveni, dezvoltând capacitatea de a rezolva probleme importante.

Împărțirea proiectelor în parteneriate multiple poate avea impact limitat, așa că Gabriela Macoveiu a explicat importanța proiectelor mai mari și mai complexe, care să aducă avantaje semnificative și oportunități de dezvoltare pentru toți cei implicați.

„Dar, și aici ar trebui să înțelegeți că țin foarte mult, simțim nevoia ca prin creșterea numărului  proiectelor la nivel local, să creștem în capacitate și la administrația noastră, dar și la administrația moldoveană. pentru că, într-adevăr, gândiți-vă pe un proiect de două milioane, se împarte în 2, 3, 4 parteneri.

Am avut și experiența bilaterală și, atunci, responsabilitatea efectivă sau puterea de a rezolva cu adevărat niște probleme este imensă. Rămâne în urmă, privatul vine cu jumătate de milion, un milion de euro mai puțin.

Proiectul cu Galațiul, pediatria cu Târgul Bujor.  Noi avem acolo 700 de mii de euro, până la 1.000.000 – 1.200.000 de euro. Dar asta, înțelegeți ce am vrut să zic, dacă aș mări proiectul, v-aș ocazia da și dumneavoastră, celor din Republica Moldova să lucrați cu proiecte mai mari.

Clar, sperăm mult mai mult. De obicei nu știm nici bugetul care o să fie la următorul program, pentru că se discută iarăși sumele că nu se știe care o să fie, și mi se pare că v-am pus mai mici și iar trebuie să le împărțim. Noi încercăm să obținem suma cea mai mare, dar depinde de negociere.

Deci, noi am militat pe de-o parte ca să avem grijă cu domeniile în care se poate investi. Pentru că am observat că este nevoie, că se tot vorbește despre reabilitatea patrimoniului cultural, despre sănătate, despre partea de intervenție pentru combaterea unor schimbări climatice.

Mai sunt situații de alunecări de teren, de inundații, de lucruri pentru care cu toții trebuie să ne pregătim. Așa că îmi pare rău că a ieșit cercetarea și promovarea de acolo. Era un program precedent, însă ne descurcăm și așa.

Propun să încercăm să avem proiecte mai mari, pentru proiectele de investiții în infrastructură normală, da? Pentru că conceptul de strategic monopol nu merge,  noi asta, susținem și am să împărtășesc cu dvs.”

Administratorul public al județului Suceava, Irina VASILCIUC, a propus crearea unor grupuri de discuții pe WhatsApp pentru a facilita comunicarea și cooperarea între România și Republica Moldova

Administratorul public al județului Suceava, Irina VASILCIUC, a oferit o sugestie constructivă Președintelui C.A.P.D.R., Ion ȘTEFANOVICI, privind modalitatea de colaborare și comunicare între cei implicați în scrierea proiectelor. Ea a propus organizarea unor grupuri de discuții pe WhatsApp pentru a facilita comunicarea și cooperarea între cei care elaborează proiecte.

 „Din experiența noastră, pentru că foarte multe proiecte nu sunt competitive, dar nu neapărat din acest motiv, s-a creat așa o stare de emulație și de empatie între noi, cei care scriem proiecte și e foarte eficient să lucrăm în grupuri pe WhatsApp.

Sugerez să fim organizați în niște grupuri, în care, dacă inițiam după aia un bun director de proiect, exact cu asta se ocupă. Precizez că foarte mulți colegi de ai noștri m-au rugat pe mine să transmit că ne dorim o legătură, contacte din Republica Moldova.”

Această propunere vine ca urmare a parteneriatelor existente între Suceava și orașele Soroca și Ștefan Vodă din Republica Moldova, care au fost foarte active în cooperarea interregională.

„Deocamdată noi (Suceava) avem parteneriat doar cu Soroca, Ștefan Vodă, care sunt extrem de activi. Consider că ar fi util, ca cei din România să fie puși în contact cu Republica Moldova, pe domenii, sănătate, educație, parcuri tehnologice și științifice, clustere etc.  Consider că ar fi foarte util pentru toți.

Extrem de repede circulă informația, după cum bine știm, în aceste grupuri de Whatsapp. Aceasta ar fi o metodă prin care ne putem informa foarte repede. După aceea ar urma să adresăm întrebările către ADR și așa mai departe.”

Propunerea Irinei Vasilciuc vine ca o soluție practică și modernă pentru a îmbunătăți colaborarea între regiunile din România și Republica Moldova și pentru a promova dezvoltarea regională și proiectele de succes în ambele țări.