Croația
Moldova Invest în dialog cu E.S. Marija Kapitanović, Ambasadorul Croației în România
Relațiile bilaterale dintre România și Republica Croația au fost stabilite pe 29 august 1992, marcând momentul în care România a recunoscut oficial Republica Croația ca stat suveran
De atunci, cele două țări au dezvoltat și consolidat relațiile diplomatice și de cooperare în diverse domenii. Conform datelor statistice, Croația se află pe locul 6 în topul partenerilor comerciali ai României. Acest lucru indică schimburi comerciale semnificative între cele două țări, beneficiind de cooperarea în domeniile comerțului și investițiilor.
În afara dimensiunii economice, cooperarea între România și Republica Croația se extinde și la afacerile externe. Un Protocol de Cooperare a fost semnat între cele două ministere de externe la 28 ianuarie 2011, servind drept bază pentru dialogul și colaborarea lor în cadrul organizațiilor internaționale, precum și în chestiuni de interes comun.
Ion ȘTEFANOVICI, Președinte C.A.P.D.R: “Tot ce sunt, datorez Moldovei!”
Excelența Voastră, înainte de a aborda subiecte specifice, ne puteți oferi o privire de ansamblu asupra realităților geopolitice și economice actuale care formează relațiile dintre Croația și România?
De-a lungul acestor mai mult de treizeci de ani, țările noastre au dezvoltat parteneriate și relații prietenești, atât bilateral, cât și multilateral. Legătura puternică dintre țările noastre o reprezintă minoritatea croată din România și minoritatea română din Croația, care beneficiază de un nivel ridicat de protecție și apreciere în ambele țări.
Moldova Invest în dialog cu E.S. Stefan Tomašević, Ambasadorul Serbiei în România
O minoritate istorică croată în România, majoritatea locuind în județul Caraș-Severin. Ne bucurăm foarte mult că limba istroromână, vorbită în partea de est a regiunii Istria, este predată într-o școală din peninsula multiculturală croată. Este o parte extrem de valoroasă a patrimoniului nostru cultural și lingvistic.
Aderarea la Uniunea Europeană, NATO și alte organizații internaționale a creat parteneriate puternice și oportunități suplimentare pentru aprofundarea legăturilor dintre Croația și România.
Schimburile comerciale bilaterale au crescut în ultimii ani. Țările noastre manifestă o atenție și o sensibilitate deosebită pentru vecinătățile noastre, deoarece știm din experiența directă că perspectiva euro-atlantică și a UE are efecte benefice asupra intensității și rapidității reformelor care sprijină prosperitatea țării.
În plus, ambele țări sunt susținătoare puternice ale extinderii; au fost susținătoare puternice chiar și înainte de războiul din Ucraina. Acum, sunt chiar mai mult. Accentul nostru este în primul rând pe Balcanii Occidentali. Sprijinim cu fermitate și parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova.
Cum ați caracteriza relațiile economice dintre Republica Croația și România în 2023?
Cooperarea economică se dezvoltă constant în mod pozitiv. În ultimii doi ani, comerțul a înregistrat rate de creștere cu două cifre. Numărul sosirilor de turiști români are, de asemenea, o tendință crescătoare, iar introducerea cursei aeriene directe București-Split în perioada de vară, acum doi ani, contribuie la aceasta.
Relațiile bilaterale economice sunt bune și găsim mult potențial pentru o creștere ulterioară – atât la nivel bilateral, cât și în cadrul proiectelor UE. Proiectele de conectivitate UE, în special în infrastructura energetică și de transport, sunt de un interes special pentru companiile noastre. Companiile noastre exprimă interes în domeniul modernizării căilor ferate, drumurilor și rețelelor portuare și în digitalizarea din România.
Există un potențial de cooperare și în industria de apărare. Există o cooperare fructuoasă în desfășurare între Portul Vukovar și Portul Constanța în cadrul Memorandumului de Cooperare între cele două porturi. Transportul de mărfuri bilateral are loc în principal pe căile navigabile interioare, astfel că cooperarea între porturile Vukovar și Constanța, care lucrează intens la creșterea volumului de trafic, este importantă pentru dezvoltarea relațiilor comerciale. Printre domeniile de cooperare, se evidențiază operațiunile companiilor croate în România în sectorul serviciilor și în industria auto.
Industria turismului din Croația a înregistrat o creștere remarcabilă în ultimii ani, stabilindu-se ca destinație prominentă în inima Europei. Ați putea împărtăși principalele strategii și obiective care au contribuit la acest succes? Mai mult, au existat tendințe notabile în fluxul de turiști români care vizitează coasta croată?
Croația este o țară turistică cu o economie concentrată în mare parte pe acest sector, o parte semnificativă a PIB-ului provine din turism. Aderarea la Spațiul Schengen și la zona Euro la începutul anului trecut a făcut Croația și mai ușor accesibilă pentru turiștii străini. Numărul lor crește constant. Anul trecut, în Croația au fost înregistrate 20,6 milioane de sosiri și 108 milioane de înnoptări. În 2023, Croația a înregistrat o creștere de 9% în sosiri și 3% înnoptări petrecute față de anul anterior.
Croația a atins un standard ridicat în industria turismului. Nivelul de organizare, calitatea serviciilor și utilizarea capitalului în turismul croat sunt astăzi la un nivel foarte ridicat. Este o țară cu o coastă lungă, însorită, numeroase insule, munți provocatori și orașe istorice. Infrastructura rutieră bună este, de asemenea, unul dintre factorii importanți.
În plus, Croația are un sistem dezvoltat de studii multidisciplinare de patru ani care oferă un echilibru bun între experiența practică și cunoștințele teoretice în economie, turism și ospitalitate. Printre acestea, cea mai veche este Facultatea de Turism și Management Hotelier din Opatija. Promenada Carmen Sylva – un traseu frumos în Opatija – își datorează numele artistic reginei Elisabeta, soția regelui român Carol I, datorită căreia promenada a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Promenada oferă o vedere frumoasă de la oasisul forestier la întreaga Rivieră și Golful Kvarner. Regina română Elisabeta – și poetă și scriitoare, s-a bucurat să stea în Opatija și să meargă în pădure.
Strategia de dezvoltare a turismului durabil a Croației își propune, printre altele, să dezvolte un turism pe tot parcursul anului și să atingă un echilibru regional, ceea ce înseamnă reducerea sezonului. Un alt obiectiv este să continue să dezvolte turismul cu un mediu, spațiu și climat conservate.
Numărul turiștilor români care vizitează Croația crește continuu
În 2022, numărul sosirilor a crescut cu 23,6% (124.826), iar numărul nopților petrecute cu 12,7% (508.353). În primele opt luni ale anului 2023, Croația a fost vizitată de 122.171 de turiști (+17,86%), care au petrecut 483.488 nopți (+13%).
Vizitează în principal regiunea Istria și regiunea Kvarner și regiunea Split.
Reprezentanții Oficiului de Turism al Croației împreună cu reprezentanții Croatia Airlines (compania națională croată) au vizitat Bucureștiul anul trecut în primăvară și au prezentat partenerilor români oferta turistică croată.
Croația este membră a grupului “Prietenii Balcanilor de Vest”, alături de Austria, Slovenia, Republica Cehă, Grecia, Italia și Slovacia, pledând pentru sprijin sporit în regiunea Balcanilor de Vest. Bosnia și Herțegovina au primit recent un semnal politic puternic și un calendar pentru negocierile de aderare în martie 2024. În acest context, cum vă imaginați rolul Croației în promovarea stabilității și perspectivei europene în Bosnia și Herțegovina? Care sunt principalele inițiative sau obiective pentru Croația în 2024 referitoare la această regiune?
Croația acordă o atenție deosebită și manifestă o sensibilitate aparte pentru vecinătatea noastră, deoarece știm din experiență directă că apartenența la UE și la Euro-Atlantic are efecte benefice asupra societății și prosperității unei țări. Extinderea UE în întreaga regiune a Balcanilor de Vest se încadrează în interesul nostru politic și de securitate. Când vorbim despre politica de extindere, este important să transmitem mesaje coerente de încurajare pentru toate țările recent candidate și să asigurăm o abordare echilibrată.
Fiecare dintre țările candidate care așteaptă deschiderea negocierilor ar trebui să aibă oportunitatea de a progresa în acest proces, care ar trebui și va continua să se bazeze pe condiționalitate fermă și corectă, implementarea reformelor și principiul meritului propriu în îndeplinirea criteriilor de aderare. Procesul de extindere a Balcanilor de Vest ar trebui să fie finalizat fără întârziere pentru a evita decepția publicului în ceea ce privește acest proces de extindere.
Țările din Balcanii de Vest au făcut parte din procesul de integrare europeană de decenii. Este o zonă cu persoane extraordinare, sportivi, oameni curajoși și rezistenți, ceea ce s-a demonstrat de multe ori în istoria Europei. Așteptăm ca Bosnia și Herțegovina să înceapă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană în luna martie a acestui an.
Am văzut deja efectele pozitive ale acordării statutului de candidat pentru BiH. Acest lucru a pus clar accentul pe reforme și pe calea către UE. Deschiderea negocierilor nu înseamnă automat aderare; toți știm că acesta este un proces lung și complex. Prin urmare, decizia de a deschide negocierile este un mesaj politic important. Pentru a sprijini în continuare BiH pe calea sa de integrare, Croația a crescut asistența tehnică și partajarea de expertiză. Ministrul croat al Afacerilor Externe și Europene, Gordan Grlić Radman, a condus recent o delegație de experți la Sarajevo, concentrându-se asupra modurilor ulterioare de asistență tehnică.
Din 1992, Republica Moldova a stabilit relații diplomatice cu Croația. Cum ați descrie contextul istoric al relațiilor bilaterale, în special în aspectele economice și diplomatice?
Relațiile dintre Republica Croația și Republica Moldova au fost foarte bune. Începând cu anul 2021, acestea au primit un nou impuls; În 2022 și 2023 a existat un schimb intens de vizite la nivelul miniștrilor de externe și la nivel parlamentar. În iunie 2023, Prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, a participat la Summitul Comunității Politice Europene. Cu această ocazie, s-a întâlnit cu Prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean.
Anul trecut am înregistrat o creștere semnificativă a comerțului. Cu toate acestea, baza comparativă nu a fost foarte mare. Este evident că ne-am propus să extindem această cooperare. Au fost organizate și forumuri economice în acest scop, unde companiile din Croația și Moldova au avut oportunitatea să stabilească contacte de afaceri. Ne propunem să consolidăm colaborarea și în alte sectoare: educație, cultură, turism, etc.
Guvernul Croației, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe și Europene, este dedicat să ajute Moldova în cadrul ajutorului pentru dezvoltare și umanitar. Cu ajutorul UNICEF din Croația și Moldova, am făcut anul trecut o donație către Moldova ca răspuns de urgență. Această donație a inclus opt generatoare de energie amplasate în diferite locații din Chișinău, inclusiv două spitale și șase școli primare și secundare. Acesta a fost o parte a contribuției Croației la efortul european de a îmbunătăți nivelul de trai și condițiile pentru persoanele defavorizate, în special copii și femei. Aproape imediat după începerea războiului din Ucraina, Croația a venit și cu asistență de urgență: produse de igienă, materiale medicale, etc., pentru a reduce impactul acestei crize.
Croatia și Kosovo au făcut parte din fosta Iugoslavie între anii 1918 și 1991. Care este poziția oficială a Croației în ceea ce privește statutul Kosovo astăzi?
Croația a recunoscut Kosovo în martie 2008 și oferă susținere constantă Kosovo în vederea construirii și consolidării instituțiilor sale în beneficiul poporului kosovar.
În contextul recentelor evenimente militare la frontierele României, cum credeți că ar trebui să abordeze națiunile occidentale pregătirile pentru reconstrucția Ucrainei?
Croația are o experiență imediată în reconstrucția postbelică. În acești mai bine de 30 de ani, Croația a parcurs un drum lung și dificil. Calea Croației a fost diferită față de alte state membre ale Uniunii Europene, deoarece am trebuit să reconstruim țara devastată de război, să redresăm economia și să vindecăm, pe cât posibil, rănile cauzate de pierderea de vieți omenești. Ultima a fost cea mai dificilă. Astăzi putem spune cu mândrie că am reușit pe cont propriu.
Ca o țară care a experimentat război pe teritoriul său în trecutul recent, Croația are o experiență unică în tranziția postbelică și reintegrarea pașnică. Suntem pregătiți să oferim sprijin pentru recuperarea și reconstrucția postbelică a Ucrainei, care se află printre țările prioritare pentru Croația în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare.
Croația și Ucraina cooperează deja strâns în domenii precum dezamorsarea minelor, îngrijirea veteranilor de război, protecția persoanelor strămutate, reconciliere și construirea încrederii. Croația este, de asemenea, pregătită pentru o implicare mai puternică în dezamorsarea minelor, având în vedere că experiența Croației în dezamorsarea umanitară a minelor este foarte aplicabilă în Ucraina.
Mai mult, protejarea patrimoniului cultural este, de asemenea, un domeniu în care Croația poate oferi sprijin. Conferința Internațională a Donatorilor privind Dezamorsarea Umanitară în Ucraina a avut loc anul trecut la Zagreb, având ca scop contribuirea la decontaminarea de muniție explozivă rezultată din agresiunea rusească împotriva Ucrainei.
Au existat eforturi de colaborare inițiate cu orașe din România? Există relații de cooperare bilaterale existente între municipii sau asociații profesionale în Croația și România?
Ambasada lucrează la conectarea la nivel local, în special la cooperarea între orașe și municipalități, deoarece credem că acesta este cel mai bun mod pentru ca societățile celor două țări să se cunoască și mai bine. Este deosebit de important ca această cooperare să conducă la schimbul de practici bune de guvernare la nivel local, precum și la cooperarea economică concretă. Există un număr de orașe înfrățite.
Unul dintre exemplele recente și concrete de cooperare între municipalități este cel dintre municipiile Novaci din România și Dugopolje din Croația. Acestea au decis să dezvolte cooperarea în domeniul culturii și conservării resurselor naturale.
Ați putea evidenția trei obiective comune care apropie guvernele de la Zagreb și București? Există planuri sau măsuri specifice pentru susținerea realizării acestor obiective comune?
În ceea ce privește relațiile dintre Croația și România, sunt bucuros să afirm că în perioada post-pandemie au avut loc mai multe vizite bilaterale importante. Președintele Parlamentului Croației, Gordan Jandroković, a efectuat o vizită oficială în România în octombrie 2022. Mă bucur în mod deosebit că cu această ocazie, președintele Parlamentului Croației a vizitat minoritatea istorică croată din zona Karaševo.
Ministrul Afacerilor Externe și Europene al Croației, Gordan Grlić Radman, s-a întâlnit oficial cu ministrul Bogdan Aurescu la București în 2022. De asemenea, au avut loc consultări la nivelul secretarilor de stat pentru afaceri europene. Acestea au abordat și coordonat numeroase teme de interes comun pe agenda UE, cum ar fi politica de extindere, politica de coeziune, situația legată de războiul din Ucraina, precum și subiecte bilaterale.
În ceea ce privește dimensiunea parlamentară, o delegație a Comitetului pentru Afaceri Europene al Parlamentului Croației a vizitat și ea Bucureștiul.
Obiectivele comune dintre cele două țări izvorăsc în primul rând din apartenența la UE și la NATO. Susținem extinderea continuă a UE și suntem amândouă vecine ale regiunii Balcanilor de Vest. Avem opinii similare cu privire la politica de coeziune și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, susținem cu tărie Ucraina.
Cooperarea noastră în cadrul Inițiativei celor Trei Mări ar putea fi un instrument în gestionarea recuperării regiunii prin proiecte majore de infrastructură și creșterea conectivității energetice. Croația și România cooperează strâns în cadrul Comisiei Dunării, în domeniul navigației interioare, țările noastre cooperând foarte bine. Este în principal o cooperare tehnică pentru a asigura navigația liberă pe fluviul Dunărea.
În cele din urmă, împărtășim același obiectiv de a deveni membri ai OECD. Permiteți-mi să reiterez că țara noastră susține cu tărie aderarea României la Spațiul Schengen.
În vara anului 2024, Centrul pentru Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, împreună cu Consiliul Județean Suceava și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, vor organiza a doua ediție a Forumului Economic Regional Moldova – 2024. Acest eveniment va fi axat pe regiunile din Europa de Sud-Est. Vor fi invitați ambasadori din statele partenere cu care România a stabilit relații economice extracomunitare consolidate.
În ce măsură este Croația interesată este interesată de dezvoltarea relațiilor specifice cu regiunile din țările Europei de Sud-Est și implicit de participarea la FERM 2024?
Apreciem disponibilitatea administrației Județului Suceava de a găzdui următoarea ediție a Forumului. Croația, la nivel central și local, este desigur deschisă la cooperare în cadrul Euroregiunilor din zona de Sud-Est a Uniunii, cu accent special pe investiții și comerțul exterior.
