Diplomație economică
Moldova Invest în dialog cu E.S. Stefan Tomašević, Ambasadorul Serbiei în România
Relațiile bilaterale dintre Serbia și România sunt caracterizate de o istorie îndelungată, cu legături culturale, politice și economice strânse, care au contribuit semnificativ la conturarea relațiilor diplomatice actuale
România şi Serbia au stabilit relații diplomatice în aprilie 1879, la nivel de legație. La 1 ianuarie 1939, legațiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fi ind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanță diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956.
Din 2020, E.S. Stefan Tomašević este Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Serbia în România. În cadrul interviului nostru, E.S. oferă informații despre cooperarea dintre orașele și județele din cele două țări, numind proiectele transfrontaliere și evidențiind importanța acestui tip de colaborare pentru dezvoltarea regională.
În domeniul economic există un potențial considerabil neexploatat pentru investițiile bilaterale dintre Serbia și România, cu accent pe sectoare precum industria alimentară, metalurgică, auto și chimică, subiect acordat în cadrul interviului.
E.S. Stefan Tomašević: “Serbia și România au dovedit un grad ridicat de solidaritate și prietenie, cu o bună cooperare de vecinătate în cele mai dificile situații posibile”
E.S. Stefan Tomašević a prezentat progresele realizate de Serbia în cadrul parcursului pentru integrarea europeană. Acesta a mai subliniat că Republica Serbia este deschisă să împărtășească cu Republica Moldova cunoștințele sale în procesul de integrare europeană și își propune să avanseze cooperarea în diverse sectoare.
Ați devenit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Serbia în România în 2021, perioadă marcată de pandemie și război. Vă rugăm să ne oferiți o retrospectivă a activității desfășurate în decursul celor 4 ani până în prezent
Într-adevăr, am sosit în România cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea pandemiei cauzate de coronavirus și este de asemenea adevărat că, din păcate, în vecinătate a izbucnit imediat după aceea un război, ceea ce cu siguranță a adus cu sine anumite dificultăți în ceea ce privește funcționarea și activitatea obișnuită a Ambasadei.
Cu toate acestea, pot sublinia cu mândrie faptul că am reușit în intenția noastră de a apropia și mai mult Serbia și România în multe domenii de colaborare. Aici mă refer atât la colaborarea economică, culturală, științifică, dar și multe altele. Concret, pe perioada pandemiei, când am început mandatul, Serbia și România au dovedit un grad ridicat de solidaritate și prietenie, cu o bună cooperare de vecinătate în cele mai dificile situații posibile, donându-și reciproc vaccinuri, echipamente medicale și medicamente, în momentele când acest lucru era necesar. Întreaga istorie a bunelor relații de vecinătate dintre Serbia și România ne obligă să lucrăm și mai mult la consolidarea și avansarea acestora.
Cele două guverne, de la Belgrad și București vor colabora pentru susținerea diplomatică și financiară a proiectelor de investiții legate de transport la frontiera comună dintre România și Republica Serbia, în special pentru construcția autostrăzii Timișoara-Vârșeț-Pančevo până în anul 2025. Ce vizează această colaborare? Există și alte proiecte comune planifi cate între cele două țări?
Cu siguranță, proiectul construcției autostrăzii dintre Timișoara și Belgrad este unul dintre cele mai semnificative proiecte de infrastructură dintre Serbia și România, care vizează o mai bună conectare rutieră și un tranzit mai rapid pe importantul coridor european și internațional. În acest moment se realizează studiul de fezabilitate și planurile de regularizare, după care sperăm ca autostrada să fie construită foarte curând.
Pot să spun cu mândrie că am participat la Timișoara, în anul 2022, la semnarea memorandumului privind construcția acestei autostrăzi. Acest proiect, inițiat acum 8 ani, de către președintele de azi al Serbiei, pe atunci prim-ministru, Aleksandar Vučić, ca o parte a viziunii unei regiuni bine conectate, va contribui, cu siguranță, la o creștere a numărului de vizite între cele două țări, a schimburilor lor comerciale și la atragerea investițiilor.
În fața noastră există și alte proiecte strategice importante din domeniul energetic, pe care trebuie sa le menționăm, cum ar fi interconectorul de gaze pe traseul Mokrin-Arad, construcția hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3, precum și linia electrică aeriană Pančevo-Reșița.
Vă rugăm să ne oferiți o imagine de ansamblu, la zi, privind evoluția Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană
Obiectivul Republicii Serbia în domeniul politicii externe este dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al UE, iar Serbia este foarte angajată în acest sens, fapt ce se reflectă în reformele realizate în diferite domenii, cum ar fi justiția, economia de piață, educația, sănătatea, infrastructura. În cazul în care s-ar face o comparație între Serbia și alte țări candidate la statutul de membru al UE, dar și cu alte țări membre ale UE, s-ar ajunge la concluzia că Serbia a făcut progrese mari, că reprezintă o țară dezvoltată, cu un mare potențial de creștere.
Voi prezenta doar câteva exemple referitoare la cei mai importanți parametri care, la figurat vorbind, reprezintă cartea de identitate a acestei țări în domeniul sănătății, infrastructurii rutiere și ocupării forței de muncă. În 2012 Serbia avea o rată a șomajului de 27%, azi acest procent este sub 9%. De asemenea, în ultimii 11 ani s-au construit mai multe sute de km de autostrăzi noi și drumuri expres și, în același timp, s-au construit și s-au renovat mai multe spitale, centre clinice și scoli.
Este important să se sublinieze și pașii mari realizați în domeniul digitalizarii și libertății media. Cu toate acestea, după deschiderea a jumătate din capitolele existente în procesul de negociere cu UE, Serbia a rămas fără progrese concrete în acest sens de mai bine de doi ani, având în vedere toate dificultățile obiective cu care se confruntă membrii UE: pandemia, războiul din Ucraina, problemele bugetare, Brexit-ul și multe alte probleme, dar este necesar să se trimită un semnal puternic și din acea parte că procesul de extindere a UE este în continuare o prioritate, astfel încât să nu se ajungă la un blocaj care ar avea un impact negativ asupra procesului de extindere în sine.
Considerați că există domenii economice în care potențialul pentru investițiile bilaterale dintre țările noastre este neexploatat?
Schimburile comerciale externe dintre Serbia si România cresc de la an la an și, dacă analizăm anul care a trecut, acestea au reprezentat mai mult de 2 miliarde de euro, dar bineînțeles că este în continuare departe de potențialul real. Există un spațiu imens care trebuie utilizat atunci când discutăm despre continuarea promovării produselor alimentare cunoscute de ambele părți și când este vorba de comercializarea materiilor prime importante din industria metalului, lemnului, industria auto și chimică.
În acest sens, anul trecut, la Belgrad, a avut loc întâlnirea celor două Camere de Comerț din Serbia, respectiv România. În perioada următoare, în cadrul viitoarei întâlniri, se va semna un memorandum de cooperare între cele două Camere, prin care se va consolida și mai mult colaborarea economică, iar entitățile comerciale din ambele părți vor fi încurajate să colaboreze reciproc și să investească. În mod special este deschisă ușa pentru colaborarea companiilor din domeniul industriei construcțiilor, industriei energetice, dar și sectorul IT.
„Republica Serbia este pregătită să transfere cu mare plăcere Republicii Moldova experiențele sale în materie de integrare europeană”
Cum apreciați relațiile culturale și cele din domeniul educației între Serbia și România din ultimii 5 ani?
Colaborarea în domeniul culturii reprezintă unul din cele mai importante segmente în cadrul relațiilor bilaterale. Aș sublinia că în 2022, cu prilejul vizitei în România a ministrului afacerilor externe din Serbia, s-a semnat un nou acord de colaborare între Serbia și România, în domeniul educației, științei, culturii, presei, tineretului și sportului.
În perioada ce a trecut, în conformitate cu angajamentul nostru de aprofundare a cooperării în domeniul cultural, în România au avut loc reprezentanții unde au fost invitate teatre și ansambluri cultural-artistice din Serbia, s-au organizat expoziții comune, seri de poezie, precum și proiecții de filme sârbești și este de remarcat faptul că ne așteaptă și în perioada următoare numeroase evenimente culturale, cu scopul de a aduce tradiția și cultura sârbească mai aproape de publicul românesc.
Aș dori să subliniez că multe din instituțiile culturale din cele două țări, cum ar fi teatrele naționale, uniunile scriitorilor, centrele de film ș.a., colaborează direct. De asemenea, România a fost invitata specială a Târgului de Carte de la Belgrad din 2022. În perioada următoare, se va continua sprijinul instituțional pentru traducerea unor opere literare semnificative, formarea studenților și cercetătorilor științifici, pentru recunoașterea necesităților minorităților naționale de aprofundare a limbii materne, precum și pentru îmbunătățirea generală a condițiilor de învățare în limbile dezvoltare a colaborării în numeroase domenii.
Pe perioada mandatului meu s-au lansat numeroase inițiative pentru avansarea colaborării în domeniul economic, educației și culturii. Republica Serbia este pregătită să transfere cu mare plăcere Republicii Moldova experiențele sale în materie de integrare europeană, iar scopul nostru este continuarea dezvoltării cooperării sectoriale. În 2023, Republica Moldova a găzduit o întâlnire importantă a Comunității Politice Europene, un summit care a reunit un număr mare de lideri, printre care s-a numărat și președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić.
Aveți colaborări inițiate cu orașe din România? Există relații bilaterale de cooperare între localitățile și/sau asociațiile profesionale din Serbia și cele din România?
Cooperarea la nivel local și regional între orașele și județele din Serbia și România există și este în continuă aprofundare. Cel mai bun exemplu de cooperare îl reprezintă orașele și județele din zona de graniță, de ambele părți ale Banatului, precum și din Clisura Dunării.
Numeroase proiecte IPA transfrontaliere sunt dovezi ale diversității și calității cooperării; unele din aceste proiecte sunt de natură strategică și vizează consolidarea capacităților instituționale, protecția mediului, îmbunătățirea politicilor de sănătate și întărirea capacităților poliției de frontieră și vamale, pentru a preveni fluxurile ilegale de migranți, ceea ce, în ultima vreme, a devenit deosebit de important atât pentru Serbia și România, cât și pentru UE. Intenția noastră este ca alte județe și orașe din Serbia și România să coopereze în perioada următoare, ținând cont de caracteristicile și nevoile similare, precum și de potențialele lor.
Asociațiile profesionale din Serbia și România cooperează bine, ceea ce reprezintă un alt exemplu în care prin angajament suplimentar putem obține rezultate semnificative, în special în sectorul turismului. Cu caracteristicile lor extraordinare, Serbia și România au un potențial mare de a atrage turiști străini și ar trebui să colaboreze în acest sens, prin participarea la târguri de turism și promovări organizate ale potențialului turistic. Cel mai bun exemplu în acest sens este Clisura Dunării.
Moldova Regional Economic Forum
În vara anului 2024, Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale împreună cu Consiliul Județean Suceava și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est vor organiza cea de-a doua ediție a Forumului Economic Regional Moldova – 2024. Formatul reuniunii va avea o adresabilitate orientată către Regiunile din Europa de Sud-Est. Vor fi invitați desigur și ambasadorii statelor partenere cu care România are relații economice consolidate extracomunitare.
În ce măsură țara dumneavoastră este interesată de dezvoltarea relațiilor specifice cu regiunile din țările Europei de Sud-Est și implicit de participarea la FERM 2024?
Cooperarea regiunii Europei de Sud-Est este de mare importanță, iar Serbia va fi foarte încântată să răspundă pozitiv tuturor acelor inițiative care vizează aprofundarea și îmbogățirea acestei cooperări.
Pot spune că voi răspunde cu mare plăcere, dacă voi primi o invitație pentru a participa la cea de-a doua ediție a Forumului Economic Regional Moldova 2024 (FERM), organizat de Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale, împreună cu Consiliul Județean Suceava și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est. Zona Bucovinei, unde se află Suceava, reprezintă una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, pe care am avut ocazia să o vizitez, cu natură frumoasă și mănăstiri deosebite care se află sub protecția UNESCO.
