Ambasadorul Republicii Serbia în România, Excelența Sa Stefan Tomašević, a transmis un drept la replică redacției Libertatea în urma publicării unui interviu cu doctorandul SNSPA Dragoș Ioniță, intitulat „Recunoașterea statului Kosovo de către România ar contribui la slăbirea influenței Rusiei în Balcanii de Vest”.
Publicația a decis să publice integral punctul de vedere al reprezentantului diplomatic al Serbiei, subliniind, în același timp, că promovează dezbaterea liberă în spațiul public și pluralismul opiniilor, în acord cu valorile jurnalismului democratic.
Redacția Libertatea a precizat că interviul realizat cu Dragoș Ioniță nu a avut ca scop influențarea deciziilor politice privind politica externă a României, ci a oferit un cadru academic și analitic pentru o temă complexă de interes public.
Context
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, iar până în prezent a fost recunoscut de peste 100 de state, inclusiv de majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene și de Statele Unite ale Americii. România, alături de alte cinci state membre ale UE, nu a recunoscut independența Kosovo, invocând respectul pentru principiile suveranității și integrității teritoriale.
Subiectul a revenit în atenția opiniei publice din România în contextul schimbării de administrație prezidențială și al relansării discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, pe fondul tensiunilor regionale și al preocupărilor privind influența Rusiei în zonă.
Declarațiile recente ale unor cercetători sau analiști privind oportunitatea recunoașterii Kosovo au generat reacții ferme din partea diplomației sârbe, care consideră această posibilitate o amenințare la adresa integrității statale a Serbiei.
Drept la replică: Poziția integrală transmisă de Excelența Sa, Stefan Tomašević, ambasadorul Serbiei în România
„Acum două zile pe site-ul cotidianului Libertatea a fost publicat un interviu cu cercetătorul SNSPA, Dragoș Ioniță, cu titlul: «Recunoașterea statului Kosovo de către România ar contribui la slăbirea influenței Rusiei în Balcanii de Vest».
Având în vedere poziția de principiu a României în privința suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia, ceea ce reprezintă unul dintre pilonii prieteniei de veacuri dintre cele două popoare și state, precum și faptul că este pentru prima oară când așa ceva apare în presa românească, este de datoria mea să mă exprim și să prezint câteva aspecte.
În lucrările sale, care nu sunt foarte cunoscute publicului românesc, autorul Dragoș Ioniță a prezentat adesea în mod selectiv realitățile din Kosovo și Metohija prin textele și publicațiile sale și a relativizat teroarea comisă asupra poporului sârb. Cu toate acestea, pentru cea mai recentă lucrare a sa, a primit totuși spațiu pe o platformă media citită de foarte mulți români.
În interviul publicat, Dragoș Ioniță indică, într-un mod foarte perfid și, aș putea spune, malign, că actualul președinte al României, Nicușor Dan, dar și viitorul guvern (un moment sensibil, în condițiile în care încă nu există o nouă coaliție), vor rezista foarte greu unor presiuni mari privind recunoașterea independenței declarate unilateral a așa-numitului Kosovo. Autorul a descris, de asemenea, beneficiile, sub forma asumării de către România a rolului principal de protector al păcii și securității în regiune, de principal promotor al extinderii UE către țările din Balcanii de Vest, incluzându-l și „cel mai tânăr stat din Europa”, ca o limitare a influenței Federației Ruse asupra Balcanilor de Vest și consolidarea flancului estic al NATO.
Printre rânduri se strecoară în mod viclean faptul că acesta este cu adevărat momentul ideal pentru această acțiune necinstită. De asemenea, este oferit un răspuns la orice eventuale întrebări, ca justificare pentru efectele negative asupra relațiilor cu Republica Serbia. Autorul, al cărui nume nu-l voi mai menționa, explică și modul în care dependența energetică a Serbiei ar trebui să fie legată de România, iar progresul Serbiei pe calea integrării în UE ar trebui să fie condiționat.
Opinia publică din România știe foarte bine, iar mie îmi revine să reamintesc, că Serbia va fi mereu, așa cum a fost dintotdeauna, un prieten sincer al României. Istoria noastră este mai veche decât noi toți, chiar și decât cercetători și alți actori cu intenții neoneste. Poporul sârb și cel român sunt popoare frățești, legate prin destinele, iubirea, trecutul, dar și viitorul lor.
Respectarea integrității teritoriale și a suveranității nu a fost și nu ar trebui să devină niciodată subiectul unei licitații pentru valoarea lor și al unui comportament iresponsabil prin relativizarea și corelarea lor cu orice alte interese. Serbia nu ar ierta niciodată ceea ce nici România nu ar avea dreptul să ierte, și anume negarea esenței statalității sub forma recunoașterii oricărei părți autoproclamate a teritoriului drept stat.
Aici începe și aici se termină totul. Fie ca ideile necinstite să ajungă la groapa de gunoi și fie ca popoarele noastre să nu ajungă niciodată în situația să se rușineze de ceva. Trăiască prietenia sârbo-română!”
Libertatea: „Respectăm poziția Serbiei și dreptul la exprimare al părților implicate”
Redacția Libertatea a transmis că își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile libertății de exprimare și ale dezbaterii academice, în contextul unei societăți democratice.
„Temele de politică externă ce interesează statul român devin frecvent subiecte de dezbatere publică și sunt analizate din multiple unghiuri, pentru a oferi cititorilor perspective informate și argumentate. În același timp, democrația românească respectă principiul libertății universitare, în baza căruia cercetătorii pot contribui independent la producerea cunoașterii, fără a răspunde comenzilor ideologice sau politice.”
Publicația subliniază că interviul cu Dragoș Ioniță a respectat dreptul la opinie și libertatea academică, fără a exercita presiuni asupra decidenților politici.
Concluzie
Schimbul de opinii generat de interviul publicat în Libertatea evidențiază sensibilitatea subiectului privind recunoașterea Kosovo, dar și importanța menținerii dialogului deschis în spațiul public, în spiritul respectului reciproc. Într-un context geopolitic marcat de tensiuni și repoziționări strategice, România rămâne angajată într-o politică externă prudentă, iar astfel de dezbateri contribuie la conturarea unei perspective informate și echilibrate. Poziția exprimată ferm de Serbia, prin vocea ambasadorului său la București, subliniază profunzimea legăturilor istorice dintre cele două state, dar și limitele care, din perspectiva Belgradului, nu ar trebui depășite. În același timp, presa și mediul academic din România își păstrează rolul de a genera și susține dezbateri esențiale pentru viitorul relațiilor internaționale.
