International
Boicotul austriac în problema Schengen, desființat de argumentele a doi cercetători de la un prestigios institut din Viena
Sophia Beiter și Sebastian Schäffer, de la Institute for the Danube Region and Central Europe, afirmă, într-un comunicat din Die PRESSE: ”Veto-ul austriac împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este lipsit de viziune”
În contextul actual al situației politice globale, poate părea neobișnuit să considerăm aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen drept una dintre cele mai grave probleme ale zilelor noastre. În lumina provocărilor complexe cu care ne confruntăm – cum ar fi pandemia, conflictele armate sau inflația – această chestiune poate părea destul de simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare încă din 2011, însă aderarea lor la zona Schengen a eșuat din cauza opoziției exprimate de guvernul de la Viena, arată cei cercetători.
Într-o chestiune de asemenea importanță ca protejarea frontierelor externe, suveranitatea națională poate fi, fără îndoială, considerată esențială. Cu toate acestea, exact acest element lipsește în actuala problemă – și anume, o frontieră externă. Austria se învecinează cu state membre ale Acordului Schengen
Argumentele privind numărul ridicat de cereri de azil, prezentate de Viena către Sofia și București ca motiv pentru obiecție, nu au fost într-adevăr convingătoare anul trecut, dat fiind că Croația a fost acceptată în spațiul Schengen cu aceleași premise. În comparație cu anul 2022, cererile de azil au înregistrat o scădere de 40%, iar conform ambasadei României, doar 2% din solicitanții de azil din Austria tranzitează prin România.
La Viena, folosirea defecțiunilor din sistemul Schengen este argumentată pentru menținerea dreptului de veto. În cadrul unui eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM), în discuția despre viitorul spațiului Schengen, Georg Stillfried, șeful unei secții din Ministerul de Externe, a evidențiat că unsprezece dintre cele 27 de state participante (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fiind și ele implicate, în timp ce Cipru și Irlanda, membre UE, nu) au reintrodus controale la frontierele interne. Cu toate acestea, ele nu pot fi comparate cu măsurile aplicate la frontierele externe. În cadrul aceluiași eveniment, ambasadorul român Emil Hurezeanu a sugerat că țara sa ar trebui să fie inclusă în acordul Schengen, iar controalele la frontierele interne ar putea fi implementate imediat după aderare.
Cu toate acestea, realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen prezintă probleme mai grave. Ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova a menționat în timpul discuției de la IDM că, în medie, camioanele așteaptă șase ore la frontiera româno-bulgară, în timp ce între Austria Superioară și Bavaria durata așteptării este de 20 de minute. Această situație nu afectează doar mediul înconjurător, ci generează și costuri suplimentare, majorând prețurile mărfurilor.
Blocarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen prin intermediul veto-ului este lipsită de viziune din mai multe motive
Relațiile economice solide dintre Austria și cele două țări de la Marea Neagră vor fi inutil afectate. Acest lucru reprezintă și opinia exprimată de Camera de Comerț și Industrie a Austriei (WKÖ) pe propriul său site. Mai mult, începând cu anul 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. OMV este implicată și în proiectul „Neptun Deep”. În cazul în care tensiunile diplomatice persistă, aceste proiecte ar putea fi puse sub semnul întrebării.
Ei continuă să discute și chiar glumesc unul cu celălalt, însă persistând blocada, există amenințarea unor consecințe care depășesc sfera economică. Euroscepticismul și frustrarea, mai ales printre tinerii alegători, ar putea alimenta o nouă ascensiune a partidelor populiste la următoarele alegeri europene din anul viitor. În plus, atât Austria, cât și România vor avea alegeri la nivel național în 2024.
În timp ce Bulgaria a avut deja alegeri parlamentare în primăvara anului 2023 și un guvern proeuropean este la putere din iunie, există puțină încredere între partenerii de coaliție GERB și PP-DB. Aceștia își propun să îndrume țara către adoptarea monedei euro și a spațiului Schengen în viitorul apropiat. Alegerea continuă a susținerii pentru direcția proeuropeană a Bulgariei a fost evidentă și în alegerile locale recente. Atât stânga pro-rusă, cât și dreapta naționalistă nu au reușit să obțină câștiguri semnificative. Cu toate acestea, fără progrese în direcția aderării la euro și Schengen, stabilitatea guvernului va fi dificil de menținut din cauza disputelor interne majore în coaliție și a posibilei scăderi a susținerii populare.
Integrarea europeană necesită mai mult decât simple declarații. Este imperativ să obținem rezultate concrete. Admiterea Bulgariei și a României în Spațiul Schengen reprezintă un pas cu un risc relativ scăzut și o putere simbolică relativ mare – spre deosebire, de exemplu, de aderarea noilor țări candidate la UE. Din acest motiv, aceasta este considerată una dintre cele mai urgente probleme ale zilelor noastre.
Polițiștii de frontieră de la frontierele externe merită să li se acorde încrederea susținută de cifrele Comisiei Europene. Șeful de unitate al Direcției Generale responsabilă cu guvernanța Schengen, Tom Snels, a subliniat în timpul unei discuții: “Avem nevoie de politici bazate pe fapte și nu pe impresii“.
Potrivit premierului bulgar Nikolai Denkov, aderarea României și Bulgariei la Schengen ar putea chiar consolida frontierele externe ale UE. În urma vizitei sale la Viena în octombrie 2023 și a întâlnirii cu cancelarul federal Karl Nehammer, care a continuat să susțină o reformă a sistemului Schengen înainte de orice extindere, Denkov a subliniat că, odată cu aderarea Bulgariei la Schengen, personalul care supraveghează punctele de trecere a frontierei cu România și Grecia ar putea fi ulterior desfășurat și la frontierele bulgaro-turce și bulgaro-sârbe.
Este crucial să se găsească o soluție europeană la preocupările legitime ale guvernului austriac privind numărul mare de cereri de azil. Aceasta nu ar trebui să se facă în defavoarea Bulgariei și a României.
După cum a indicat ambasadorul croat Daniel Glunčić în intervenția sa, el a subliniat, de asemenea, că “revenirea la conceptul de stat național ar reprezenta o soluție periculoasă pentru rezolvarea problemelor. Există cu siguranță oportunitatea pentru țara noastră și pentru Europa de a contribui la această situație“. Este de sperat că aprecierea și susținerea exprimate vor fi luate în considerare și la summitul miniștrilor de interne ai UE, programat pentru 4 decembrie. Aceasta ar putea fi o ocazie de a decide asupra extinderii Spațiului Schengen la 29 de membri, eliberând astfel resursele necesare pentru a aborda alte probleme urgente ale epocii noastre.
