Integrarea Portului Giurgiulești în sistemul Portului Constanța poate crește eficiența transportului de mărfuri

Trecerea Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG) sub managementul Portului Constanța este considerată de specialiști o oportunitate strategică pentru Republica Moldova. Potrivit expertului Centrului Europuls, Corneliu Coteț, această schimbare nu înseamnă pierderea patrimoniului național, ci deschide noi perspective pentru facilitarea exporturilor și importurilor și pentru integrarea țării în rețelele logistice internaționale.

Analistul subliniază că portul nu a aparținut niciodată statului moldovean. De la început, proiectul a fost dezvoltat ca investiție privată, după ce în 2004 autoritățile au concesionat terenurile către operatori privați pentru o perioadă de 99 de ani. Investițiile și construcția infrastructurii au fost realizate din fonduri private.

Ulterior, portul a fost preluat în 2021 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar în 2025 pachetul majoritar al operatorului a fost cumpărat de compania „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

Creșterea veniturilor la buget și modernizarea logisticii
Unul dintre efectele imediate ale noii formule de administrare este majorarea taxelor de arendă pentru terenurile portuare. Dacă anterior chiria anuală era simbolică — aproximativ 1.000 de dolari pe an — aceasta va fi recalculată la nivelul pieței.

Potrivit estimărilor, suma minimă ar putea ajunge la circa 500.000 de lei anual, de peste 25 de ori mai mult decât nivelul stabilit în 2004.

În același timp, integrarea portului în rețeaua administrată de Portul Constanța ar putea eficientiza semnificativ lanțurile logistice și fluxurile comerciale.

Un coridor maritim direct pentru importuri și exporturi
Experții consideră că implicarea operatorului român poate elimina o parte dintre blocajele transportului terestru și poate crea o conexiune maritimă directă între Republica Moldova și Portul Constanța.

De altfel, o parte din importurile realizate în Republica Moldova, inclusiv unele autovehicule provenite din Asia, sunt deja transportate prin Portul Constanța. Integrarea logistică ar permite transferul mărfurilor direct între cele două porturi, fără a mai depinde exclusiv de transportul rutier.

În plus, experiența administrativă și infrastructura dezvoltată la Constanța ar putea atrage noi investiții și ar putea crește volumul tranzitului de mărfuri prin Giurgiulești.

Securitatea economică și rolul investițiilor private
Potrivit expertului Corneliu Coteț, un port eficient și bine administrat reprezintă un avantaj pentru securitatea economică a statului. El susține că în Uniunea Europeană privatizarea și implicarea capitalului privat sunt practici obișnuite, deoarece companiile private sunt adesea mai eficiente decât structurile administrate direct de stat.

În acest context, dezvoltarea portului și creșterea volumelor comerciale ar putea aduce beneficii economice semnificative pentru Republica Moldova.

Stabilitate legislativă pentru atragerea investițiilor
Specialiștii subliniază că atragerea unor investiții majore depinde în mare măsură de stabilitatea cadrului juridic. Investitorii au nevoie de garanții că regulile economice nu vor fi modificate frecvent și că vor putea planifica proiecte pe termen lung.

Prin oferirea unei perspective stabile pentru următoarele decenii, autoritățile încearcă să creeze un mediu predictibil care să încurajeze investițiile strategice.

Infrastructura feroviară, esențială pentru dezvoltarea portului
Viitorul Portului Giurgiulești depinde și de modernizarea infrastructurii feroviare. În prezent, linia de cale ferată Cahul–Giurgiulești se află în proces de reconstrucție și ar putea fi redeschisă în viitorul apropiat.

Această conexiune va permite transferul rapid al mărfurilor între transportul feroviar și cel maritim, facilitând transportul intermodal și consolidarea exporturilor, în special în sectorul agricol.

Modificări legislative și adaptarea la normele UE
Terenurile Portului Internațional Liber Giurgiulești au fost declarate de utilitate publică, iar la expirarea dreptului de superficie toate construcțiile realizate de investitori vor reveni în proprietatea statului.

Aceste prevederi sunt incluse într-un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament pe 6 martie 2026, care actualizează legislația adoptată în 2005 și stabilește cadrul juridic pentru colaborarea cu noul investitor.

În același timp, statutul de zonă economică liberă al portului va trebui adaptat în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru a respecta regulile prevăzute în Codul Vamal al UE.

Activitatea economică și perspectivele de dezvoltare
Portul Giurgiulești se poate extinde până la o suprafață de aproximativ 120 de hectare. În prezent, 55 de hectare sunt închiriate, iar statul ar putea încasa anual cel puțin 25.000 de euro din taxele de arendă.

După anul 2030, portul va continua să funcționeze, însă fără facilitățile fiscale actuale, urmând să plătească aceleași taxe portuare ca Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, aflat în proprietatea statului.

La sfârșitul anului 2025, în cadrul Portului Internațional Liber Giurgiulești activau 74 de companii rezidente, care ofereau aproximativ 800 de locuri de muncă.