Marea Dictare Națională 2026: Aproape 3.500 de participanți promovează limba română în Republica Moldova

Marea Dictare Națională, la cea de-a IV-a ediție: Aproape 3.500 de participanți au celebrat limba română

Aproape 3.500 de persoane au participat, astăzi, de Ziua Limbii Române, la cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale, organizată în cel puțin 16 raioane ale Republicii Moldova. În jur de 2.500 de participanți s-au reunit în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a susține dictarea.

Pentru mulți dintre participanți, evenimentul a devenit deja o tradiție. Aceștia spun că revin an de an din respect pentru limba română, dar și din dorința de a contribui la promovarea și utilizarea corectă a acesteia.

Vasile Tofan: „Dacă trăiești aici, e firesc să înveți româna”

În discursul de deschidere, premierul Vasile Tofan a vorbit despre rolul limbii române în identitatea națională și despre eforturile generațiilor care au contribuit la revenirea la alfabetul latin și la recunoașterea limbii române în Republica Moldova.

Acesta a evidențiat atât contribuția personalităților din perioada renașterii naționale, cât și pe cea a miilor de profesori, părinți, scriitori, jurnaliști și oameni simpli care au contribuit la păstrarea limbii române.

„Revenirea la alfabetul latin și readucerea limbii române în centrul vieții publice au fost printre marile victorii ale renașterii noastre naționale. Limba română a rezistat aici în pofida ocupației sovietice, alfabetului străin care i-a fost impus și a presiunii enorme a limbii ruse în educație, în administrație, în viața publică”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul i-a menționat printre cei care au luptat pentru limba română pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Ghimpu, Ion și Doina Aldea Teodorovici, alături de numeroși alți reprezentanți ai renașterii naționale.

„Pentru mine, limba română a rămas întotdeauna acasă, indiferent unde am trăit. Dacă trăiești aici, e firesc să înveți română”, a mai spus premierul.

Dan Perciun: Limba română, o responsabilitate pentru generația actuală

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat, la rândul său, că păstrarea și transmiterea limbii române reprezintă o responsabilitate a generației actuale.

Ministrul a amintit că revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române nu au fost procese întâmplătoare, ci rezultatul unei lupte de decenii, purtate de oameni care și-au asumat riscuri personale pentru apărarea acestui ideal.

„Nimic din ceea ce celebrăm astăzi nu a venit de la sine. Nici independența Republicii Moldova, nici revenirea limbii române în drepturile sale firești, nici revenirea la alfabetul latin nu au căzut peste noi, în mod întâmplător”, a declarat Dan Perciun.

Potrivit ministrului, timp de aproape jumătate de secol, elevi, învățători, țărani, intelectuali, femei și bărbați s-au opus unui regim în care rezistența putea însemna pierderea libertății, deportarea sau chiar moartea.

Un text inspirat din opera lui Gheorghe Urschi

În acest an, participanții au avut de redactat un fragment adaptat din piesa „Testamentul”, semnată de regretatul actor și umorist Gheorghe Urschi.

Cei care au participat au apreciat textul drept unul accesibil și interesant, dar care a pus la încercare cunoștințele de ortografie și punctuație. Participanții au remarcat, între altele, prezența dialogului, a diferitelor tipuri de propoziții, a ortogramelor și a unor regionalisme.

Pentru unii, Marea Dictare Națională a reprezentat prima experiență de acest fel și a fost percepută ca un exercițiu emoționant și o adevărată verificare a cunoștințelor de scriere.

Alții au revenit pentru a doua sau chiar a treia oară, transformând participarea într-o tradiție de familie și într-o formă de manifestare a respectului față de limba română.

„Venim din respect și dragoste pentru limba română”

Participanții au vorbit despre motivele pentru care aleg să ia parte la eveniment. Pentru unii, limba română reprezintă o componentă esențială a identității și culturii, iar cuvinte precum „doină”, „dor” sau „colindă” sunt considerate expresii ale patrimoniului lingvistic românesc.

„Am venit la Marea Dictare Națională pentru că iubim limba română, vorbim limba română, simțim în limba română și avem, probabil, cele mai frumoase cuvinte care sunt intraductibile în alte limbi”, a spus unul dintre participanți.

Un alt participant, prezent și la edițiile precedente, a vorbit despre eveniment ca despre o formă de respect pentru cei care au luptat pentru revenirea la grafia latină.

„Am venit din mare respect și dragoste față de limba noastră, cea română, pentru care am luptat mulți ani. […] Vrem ca cât mai multă lume să vină la Dictarea Națională, să iubească limba noastră, cea română, să iubească scrisul latin pentru care noi am luptat”, a declarat acesta.

Accesibilitate pentru participanții cu deficiențe de vedere

Ediția din acest an a inclus și persoane cu deficiențe de vedere. Ministerul Educației și Cercetării a asigurat condițiile și materialele necesare pentru ca acestea să poată participa la eveniment.

Organizatorii au urmărit astfel ca Marea Dictare Națională să fie accesibilă unui număr cât mai mare de persoane, indiferent de particularitățile acestora.

Lucrările vor fi evaluate de o comisie specială

Lucrările redactate de participanți urmează să fie evaluate de o comisie specială constituită de Ministerul Educației și Cercetării.

Cei care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați în cadrul unui eveniment festiv.

O tradiție începută în 2023

Marea Dictare Națională este organizată din anul 2023, sub patronajul Președinției Republicii Moldova.

Evenimentul are drept obiectiv promovarea limbii române, încurajarea utilizării corecte a acesteia și consolidarea interesului public pentru cultura și patrimoniul lingvistic românesc.