Orașele din Republica Moldova, în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2033: cultură, turism și dezvoltare locală

Orașele din Republica Moldova, invitate să candideze pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”

Localitățile din Republica Moldova sunt încurajate să intre în competiția pentru desemnarea orașului care va reprezenta țara în cursa europeană pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”. Candidații trebuie să prezinte o viziune culturală coerentă, un program realist și proiecte capabile să producă efecte durabile asupra comunității și dezvoltării locale.

O competiție națională înaintea etapei europene

Desemnarea orașului candidat al Republicii Moldova va avea loc în urma unei competiții naționale, aceasta reprezentând prima etapă a procesului de participare la programul european. Orice localitate eligibilă își poate depune candidatura, cu condiția prezentării unei strategii culturale bine fundamentate și a unui program cu impact pe termen lung.

Dosarele de candidatură pot fi transmise până la 4 octombrie, atât în format electronic, cât și în format fizic. Regulamentul și condițiile de participare sunt disponibile în documentația oficială a concursului.

Tartu – un exemplu de transformare prin cultură

Un model relevant pentru orașele din Republica Moldova este Tartu, Estonia, desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2024. Obținerea titlului a contribuit la creșterea vizibilității internaționale a orașului, atrăgând peste un milion de vizitatori și generând sute de evenimente culturale.

Experiența Tartu demonstrează că pregătirea pentru un asemenea statut presupune un proces de durată. Autoritățile locale au început demersurile cu aproximativ șapte ani înainte, iar competiția pentru desemnarea capitalei culturale europene a fost una intensă.

Hannes Rum, fost reprezentant al Comisiei Europene în Estonia în perioada 2013–2016, subliniază însă că succesul unei candidaturi nu depinde exclusiv de sprijinul politic, ci mai ales de implicarea comunității.

„Acest concept artistic nu a fost creat de politicieni, ci de comunitate. Bineînțeles că sprijinul politic este important, dar nu este cel hotărâtor”, a declarat Hannes Rum.

Un oraș universitar cu puternice legături istorice

Tartu este recunoscut drept unul dintre principalele centre academice și culturale ale Estoniei. Orașul și-a construit reputația în jurul Universității din Tartu, instituție fondată în 1632, care a devenit de-a lungul timpului un important centru de formare intelectuală pentru regiune.

Universitatea are și o legătură istorică importantă cu spațiul basarabean. Printre personalitățile care au semnat Declarația de Independență din 1918 și care și-au făcut studiile la Tartu se numără Pantelimon Halippa, Ion Inculeț și Ion Pelivan, care au studiat aici în perioada 1905–1908.

Potrivit lui Hannes Rum, în perioada Imperiului Țarist, accesul tinerilor din regiunile periferice la universitățile din Moscova și Sankt Petersburg era limitat, ceea ce a determinat numeroși tineri din Basarabia, Ucraina, Georgia și Armenia să studieze la Universitatea din Tartu, cunoscută atunci sub numele de Dorpat.

„Orașul gândurilor bune și al oamenilor inteligenți”

Hannes Rum, care a studiat timp de șapte ani la Universitatea din Tartu, descrie orașul drept un spațiu profund conectat la valorile europene și capabil să transforme oportunitățile în proiecte de dezvoltare.

„Există o vorbă că Tartu este orașul gândurilor bune și al oamenilor inteligenți. Locuitorii de aici sunt mult mai conectați la valorile europene și știu să valorifice oportunitățile”, a menționat acesta.

Experiența personală a fostului oficial european reflectă și atașamentul comunității față de oraș. Deși ulterior și-a desfășurat activitatea la Tallinn, Rum afirmă că anii petrecuți la Tartu rămân printre cele mai importante perioade ale vieții sale.

Cultura ca motor al dezvoltării economice

Tartu dispune de o infrastructură culturală diversificată, care include instituții precum Muzeul Național, Muzeul Olimpic și Sportiv și Muzeul Orașului. În anul în care a deținut titlul european, agenda culturală a fost construită în jurul conceptului „Arte ale Supraviețuirii”, printr-un program amplu de evenimente și expoziții.

În total, au fost organizate peste 1.000 de manifestări culturale, susținute printr-un buget de aproximativ 26 de milioane de euro. Programul a contribuit la creșterea numărului de vizitatori și la generarea unor beneficii economice pentru comunitatea locală.

O oportunitate pentru orașele din Republica Moldova

Experiența Tartu arată că statutul de Capitală Europeană a Culturii poate depăși dimensiunea unui proiect cultural, devenind un instrument pentru dezvoltarea economică, turistică și internațională a unui oraș. Pentru Republica Moldova, competiția din 2033 reprezintă, astfel, o oportunitate pentru localități de a-și valorifica patrimoniul, creativitatea și potențialul cultural.

Prima etapă este competiția națională pentru desemnarea orașului care va reprezenta Republica Moldova. Dosarele pot fi depuse până la 4 octombrie, în format electronic și fizic.