Republica Moldova își recalibrează politica fiscală pentru 2027: investițiile, munca și veniturile bugetare în centrul reformei

Republica Moldova pregătește o reformă fiscală amplă: taxe mai mici pe muncă, impozite mai mari pentru bănci și produse accizabile

Guvernul Republicii Moldova, condus de Vasile Tofan, a prezentat proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, care propune o serie de modificări importante ale sistemului de impozitare. Reforma urmărește reducerea poverii fiscale asupra muncii, stimularea investițiilor și simplificarea sistemului fiscal, concomitent cu majorarea veniturilor la buget prin reducerea unor facilități și taxarea suplimentară a anumitor activități și produse.

Proiectul a fost lansat în consultare publică și reprezintă a doua versiune a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce varianta elaborată de fostul guvern a fost retrasă în urma criticilor formulate de mediul de afaceri și experți.

Reducerea impozitării muncii și stimularea reinvestirii profitului

Una dintre principalele direcții ale reformei este diminuarea poverii fiscale asupra persoanelor care muncesc. Guvernul propune majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei moldovenești, măsură prezentată drept un instrument pentru stimularea ocupării oficiale și reducerea muncii nedeclarate.

Totodată, autoritățile intenționează să extindă facilitatea privind impozitarea cu 0% a profitului reinvestit. Plafonul pentru companiile eligibile ar urma să fie majorat de la 100 la 200 de milioane de lei în ceea ce privește activele sau cifra de afaceri.

În paralel, impozitul pe dividende ar putea crește de la 6% la 8%, obiectivul fiind încurajarea companiilor să păstreze și să reinvestească o parte mai mare din profit.

Taxe suplimentare pentru bănci și instituțiile financiare

O componentă importantă a pachetului fiscal este introducerea unei taxe de „solidaritate” pentru sectorul bancar. În plus, pentru anul fiscal 2027, impozitul pe venitul băncilor și instituțiilor financiare ar urma să crească temporar de la 12% la 18%.

Autoritățile justifică măsura prin necesitatea creșterii contribuției sectoarelor care pot suporta o fiscalitate suplimentară, astfel încât să fie generate venituri pentru bugetul public.

Accize mai mari pentru tutun, vaping și produse considerate nocive

Reforma include și o majorare a taxării produselor accizabile. Accizele pentru produsele de vaping ar urma să crească cu 50%, iar taxarea produselor din tutun va fi, de asemenea, majorată.

Guvernul propune introducerea unor accize pentru băuturile cu zahăr și băuturile energizante, precum și o acciză de 25% pentru articolele pirotehnice.

În același timp, sunt prevăzute taxe mai mari pentru sectorul jocurilor de noroc, inclusiv introducerea unei cote de 6% pentru această activitate.

Modificări ale regimului TVA

Proiectul prevede modificări și în ceea ce privește TVA. Cota redusă de 8% ar urma să fie menținută pentru produsele alimentare de bază și medicamente.

Pentru alte categorii, inclusiv anumite produse alimentare, activități din agricultură, HoReCa și turism, este propusă aplicarea unei cote de TVA de 12%.

În cazul consumului de energie electrică și gaze care depășește anumite praguri, TVA de 20% ar urma să fie aplicată începând cu 1 aprilie 2027.

Taxarea coletelor comandate de pe platforme externe

O altă măsură propusă vizează comenzile efectuate de consumatori de pe platforme comerciale din afara țării. Guvernul intenționează să introducă TVA pentru aceste bunuri, precum și o taxă fixă de 12 lei pentru fiecare colet.

Executivul susține că măsura este necesară pentru a crea condiții concurențiale mai echitabile între platformele externe și comercianții locali, care sunt supuși deja obligațiilor fiscale.

Creșterea impozitării veniturilor din investiții

Pachetul fiscal prevede și modificări în ceea ce privește câștigurile de capital. Impozitul aplicat acestora ar urma să fie majorat de la 6% la 12%.

Prin această măsură, autoritățile urmăresc creșterea contribuției veniturilor din investiții la formarea bugetului public și o distribuire mai echilibrată a sarcinii fiscale.

A doua variantă a reformei fiscale

Actualul proiect reprezintă a doua încercare de promovare a politicii fiscale pentru anul 2027. Prima variantă, elaborată de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu, nu a depășit etapa consultărilor publice, în contextul criticilor formulate de reprezentanții mediului de afaceri și de experți.

În urma acestor consultări, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe propuneri controversate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.

Noua versiune păstrează însă obiectivele principale ale reformei: reducerea presiunii fiscale asupra muncii, stimularea investițiilor și identificarea unor surse suplimentare de venituri pentru bugetul de stat.

Maia Sandu: noua variantă este mai echilibrată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că noua versiune a reformei fiscale este mai echilibrată decât proiectul precedent. Șefa statului susține că mecanismele propuse sunt mai puțin restrictive și pot contribui la o repartizare mai echitabilă a poverii fiscale.

Potrivit Maiei Sandu, reforma trebuie să reducă impozitarea muncii, dar, în același timp, să asigure venituri suplimentare la buget, inclusiv pentru finanțarea majorărilor salariale promise.

Președinta a subliniat, totodată, necesitatea unor explicații clare din partea Guvernului și a unui proces amplu de consultare publică. Ea a admis că modificările fiscale pot implica anumite riscuri, dar a apreciat că acestea nu ar urma să schimbe fundamental echilibrul bugetar.

Reforma intră în etapa consultărilor publice

Prin noul proiect, Guvernul încearcă să găsească un echilibru între reducerea fiscalității asupra muncii și creșterea veniturilor publice. Accentul este pus pe stimularea investițiilor și reinvestirea profiturilor, în paralel cu majorarea taxării unor sectoare și produse.

Proiectul urmează să fie analizat în cadrul consultărilor publice, iar forma finală a politicii fiscale pentru 2027 ar putea suferi modificări în funcție de propunerile și observațiile primite din partea mediului de afaceri, experților și societății civile.