România pierde investiții strategice în energie: proiecte finanțate prin PNRR, blocate de întârzieri și eșecuri administrative

Întârzierile proiectelor energetice finanțate prin PNRR amplifică vulnerabilitățile Sistemului Energetic Național

România continuă să resimtă efectele întârzierilor în implementarea unor investiții strategice din sectorul energetic, într-un context în care securitatea aprovizionării și reducerea dependenței de importuri reprezintă obiective esențiale atât la nivel național, cât și european. Două dintre proiectele considerate importante pentru modernizarea infrastructurii energetice – noile centrale de la Craiova și Constanța – reflectă dificultățile administrative și de management care au afectat utilizarea fondurilor europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În loc să contribuie la creșterea capacităților de producție și la consolidarea rezilienței Sistemului Energetic Național (SEN), cele două investiții au fost marcate de blocaje și întârzieri. Proiectul de la Craiova a pierdut integral finanțarea europeană, în timp ce investiția de la Constanța înregistrează decalaje importante față de calendarul inițial.

Electrocentrale Craiova pierde finanțarea europeană

Cel mai grav caz este cel al proiectului dezvoltat de Electrocentrale Craiova, unde grantul nerambursabil de peste 162 de milioane de euro acordat prin PNRR a fost pierdut definitiv.

Investiția prevedea construirea unei centrale moderne în cogenerare pe gaze naturale, cu o capacitate de aproximativ 295 MW, destinată înlocuirii grupurilor energetice pe cărbune și modernizării sistemului de termoficare al municipiului.

Întârzierile au început încă din etapa semnării contractului de finanțare, iar ulterior cele două proceduri de achiziție organizate între martie 2024 și aprilie 2025 au fost anulate din lipsa unor oferte conforme.

Potrivit informațiilor disponibile, valoarea estimată a investiției a fost considerată insuficientă pentru condițiile existente pe piață, iar termenul de finalizare impus prin PNRR – august 2026 – a fost apreciat de constructori drept nerealist pentru un proiect de asemenea amploare.

În lipsa unei soluții care să permită reluarea procedurilor în timp util, contractul de finanțare a fost încetat prin acordul părților, iar fondurile europene au fost pierdute definitiv.

CET Palas Constanța, afectată de întârzieri și creșterea costurilor

La Constanța, proiectul noii centrale de trigenerare de la CET Palas nu a fost abandonat, însă implementarea acestuia a fost întârziată semnificativ.

Noua unitate energetică, proiectată să asigure peste 40 MW energie electrică și peste 50 MW energie termică, urma să înlocuiască instalații aflate în exploatare de aproximativ cincizeci de ani și să îmbunătățească eficiența sistemului local de termoficare.

Evoluția investiției a fost încetinită de contestațiile formulate în cadrul procedurilor de achiziție, de întârzierile generate de circuitul administrativ dintre autoritățile locale și Ministerul Energiei, precum și de majorarea costurilor provocată de inflația din sectorul construcțiilor.

Aceste dificultăți au impus revizuirea repetată a indicatorilor financiari și au amânat debutul efectiv al lucrărilor cu peste doi ani față de planificarea inițială.

Deficiențe de planificare și coordonare instituțională

Cele două proiecte evidențiază probleme recurente în gestionarea investițiilor strategice din domeniul energetic. Printre principalele cauze se numără documentații de achiziție insuficient adaptate pieței, dificultăți în organizarea licitațiilor publice și lipsa unei coordonări eficiente între companiile de stat, autoritățile locale și Ministerul Energiei.

În același timp, termenele asumate prin PNRR au fost considerate de specialiști drept dificil de respectat pentru construcția unor infrastructuri energetice complexe, ceea ce a redus interesul operatorilor economici pentru participarea la licitații.

Impact asupra Sistemului Energetic Național

Întârzierile acestor investiții afectează direct capacitatea Sistemului Energetic Național de a răspunde cererii de consum și de a reduce dependența de importurile de energie în perioadele de vârf.

Pierderea finanțării pentru proiectul de la Craiova și amânarea investiției de la Constanța înseamnă menținerea în exploatare a unor capacități învechite și amânarea beneficiilor asociate modernizării infrastructurii energetice, precum creșterea eficienței, reducerea emisiilor și consolidarea securității energetice.

În contextul accelerării tranziției energetice și al necesității dezvoltării unor noi capacități de producție, aceste întârzieri evidențiază importanța unei planificări realiste, a unei coordonări instituționale eficiente și a unei implementări rapide a proiectelor finanțate din fonduri europene.