UE dezbate astăzi în Parlamentul European aderarea Ucrainei și Republicii Moldova

Parlamentul European discută marți, 10 martie, în plen, stadiul și perspectivele viitoarei extinderi a Uniunii Europene. Dezbaterea are o importanță majoră pentru Republica Moldova și Ucraina, cele două state fiind privite în prezent într-un posibil proces de aderare „la pachet”, indiferent de nivelul diferit al pregătirii lor pentru integrare.

UE respinge ideea unei aderări accelerate cu drepturi limitate
Instituțiile europene au respins conceptul de „extindere inversată” (reverse accession), o variantă propusă anterior pentru a grăbi aderarea Ucrainei și, implicit, a Republicii Moldova.
În locul acestui mecanism, se discută ca următoarele trei președinții ale Consiliului UE să prioritizeze finalizarea negocierilor de aderare cu Ucraina până la finalul anului 2027. În acest scenariu, negocierile cu Republica Moldova ar urma să fie încheiate până la sfârșitul anului 2026.

Criteriile pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la UE
Pentru a deveni stat membru, Ucraina trebuie să respecte așa-numitele criterii de la Copenhaga. Acestea presupun existența unor instituții democratice stabile, respectarea statului de drept, măsuri eficiente împotriva corupției și o economie de piață funcțională.

În plus, legislația națională trebuie armonizată cu legislația europeană, proces care presupune parcurgerea celor 35 de capitole de negociere. Reformele din sistemul judiciar rămân printre cele mai importante condiții, în contextul în care Ucraina trebuie să gestioneze simultan și războiul aflat în desfășurare.

Republica Moldova, dependentă de evoluția negocierilor cu Ucraina
Republica Moldova este strâns legată de parcursul european al Ucrainei, Bruxellesul evitând separarea celor două dosare pentru a nu transmite un semnal descurajator.

În același timp, finalizarea sau stabilizarea conflictului cu Rusia rămâne un factor decisiv pentru Kiev, care se află într-o situație fără precedent pentru o țară candidată la UE. Republica Moldova se confruntă la rândul său cu problema Transnistriei, un dosar sensibil în contextul negocierilor de aderare.

Ungaria rămâne principalul obstacol politic în procesul de extindere
Procesul de aderare necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. În prezent, Ungaria este considerată principalul obstacol politic, Budapesta declarând că nu ar vota în condițiile actuale pentru aderarea Ucrainei.

În interiorul Uniunii, majoritatea statelor membre — aproximativ 26, sau 25 dacă Slovacia este exclusă din calcule — exercită presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la veto.

Statutul de candidat și negocierile de aderare
Ucraina și Republica Moldova au primit statutul oficial de țări candidate în iunie 2022. Ulterior, negocierile de aderare au fost deschise oficial în decembrie 2023.

În paralel, este implementat un proces de „aderare anticipată”, care presupune accelerarea reformelor și apropierea graduală de politicile și mecanismele Uniunii Europene.

Temeri privind o Europă cu două viteze
Propunerea de aderare cu drepturi limitate — fără drept de vot în primele etape, dar cu acces treptat la piața unică, subvenții agricole și fonduri europene — a fost abandonată momentan.

O astfel de variantă ar fi încălcat regulile stabilite în 1993 prin Tratatul de la Maastricht, care impun implementarea completă a legislației europene înainte de aderare.

Mai multe state membre și țări candidate au exprimat rezerve față de această idee, temându-se că ar reduce valoarea statutului de membru și ar putea crea diviziuni în interiorul Uniunii. De asemenea, există îngrijorări că un asemenea model ar putea afecta țările candidate avansate, precum Muntenegru și Albania, dar și relațiile cu parteneri apropiați, cum ar fi Norvegia sau Regatul Unit.

Presiuni pentru accelerarea aderării Ucrainei și Moldovei
În ciuda acestor temeri, unii oficiali europeni consideră că Uniunea nu are altă opțiune decât să accelereze integrarea Ucrainei — și implicit a Republicii Moldova.

Totuși, această strategie ar putea deschide o serie de riscuri politice și administrative, despre care mulți lideri europeni admit că nu sunt încă pe deplin evaluate la nivelul Bruxellesului.