International
Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), urmează o creștere a nivelului datoriei globale, ca rezultat al presiunilor exercitate de Statele Unite și China
Conform avertismentului emis miercuri de către Fondul Monetar Internațional (FMI) și raportat de agenția EFE, se preconizează că datoria publică globală va începe să crească din nou în acest an, mai ales din cauza presiunilor generate de Statele Unite ale Americii și China.
Această tendință se va menține pe termen mediu, cu o creștere anuală de un punct procentual din Produsul Intern Brut mondial.
Ponderea datoriei SUA va atinge 123,3% din PIB la sfârșitul acestui an
Conform raportului de supraveghere financiară prezentat de Fondul Monetar Internațional, în afara presiunilor venite din partea marilor economii, creșterea datoriei este, de asemenea, influențată de încetinirea ritmului de creștere economică, majorarea ratelor dobânzilor și deficitele fiscale în creștere. Estimările indică faptul că SUA va înregistra un deficit de 8,2% din PIB la finalul anului 2023, cu aproximativ două puncte procentuale mai mare decât prognoza din aprilie. Ulterior, se prevede o ușoară corecție, cu un deficit estimat la 7,4% din PIB atât în 2024, cât și în 2025.
Aceste proiecții vor conduce la o creștere a ratei datoriei, care va atinge 123,3% din PIB în acest an, cu peste un punct procentual peste estimarea din aprilie. Se anticipează că această tendință va continua, ajungând la 137,5% din PIB în 2028.
Ponderea datoriei Chinei în 2023 va atinge 83% din PIB
În ceea ce privește China, se preconizează că deficitul său se va corecta ușor în acest an, stabilindu-se la 7,1% din PIB, cu patru zecimi mai puțin decât în 2022. Același nivel de 7% este estimat și pentru anul 2024, urmând ca în 2025 să înregistreze o ușoară creștere, atingând 7,3% din PIB.
Această ajustare a deficitului va avea un impact asupra datoriei, care va crește în 2023 până la 83% din PIB, cu șase puncte procentuale mai mult decât în 2022. Această tendință de creștere se va menține, estimându-se că va depăși pragul de 100% din PIB în 2027.
În deschiderea raportului, directorul Departamentului Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, recunoaște dificultățile cu care se confruntă țările în echilibrarea conturilor publice. Acest lucru se datorează contextului de datorii ridicate, ratelor dobânzilor mai mari, așteptărilor crescute referitoare la rolul statului și unei reticențe față de impozite. Aceste factori au dus la situații diverse, de la incapacitatea de a plăti facturi în unele țări până la o serie de cheltuieli nesustenabile pentru menținerea politicilor actuale.
În orice caz, se subliniază că majoritatea țărilor trebuie să implementeze politici bugetare mai restrânse. Aceasta are ca scop sprijinirea băncilor centrale în eforturile lor de a combate inflația, consolidarea marjelor fiscale și evitarea riscurilor.
Era Dabla Norris, asistentul directorului Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, a subliniat într-un interviu acordat EFE că gradul de consolidare fiscală va fi determinat de spațiul fiscal disponibil în fiecare țară.
Ea a adăugat că măsurile de sprijin au avut un rol crucial în ajutarea gospodăriilor și companiilor să gestioneze creșterea prețurilor la energie și alimente, însă acestea vor trebui retrase treptat pe măsură ce inflația se va stabiliza.
Totuși, Era Dabla Norris a indicat că ar putea fi implementate transferuri direcționate în mod specific pentru a proteja familiile vulnerabile, în contextul creșterii costurilor energiei.
