Criza hidrologică de pe Nistru capătă dimensiune regională. Republica Moldova și Ucraina caută soluții comune pentru securitatea resurselor de apă

Scăderea accelerată a debitului râului Nistru transformă una dintre cele mai importante resurse de apă din Europa de Est într-o provocare strategică pentru Republica Moldova și Ucraina

În contextul agravării situației hidrologice, o delegație oficială din Republica Moldova, condusă de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, s-a deplasat în orașul ucrainean Hotin pentru a evalua la fața locului impactul reducerii dramatice a nivelului apei și pentru a analiza măsurile care pot fi adoptate în comun.

Vizita are loc într-un moment în care specialiștii avertizează că lipsa precipitațiilor și schimbările climatice amplifică riscurile privind alimentarea cu apă pentru sute de mii de persoane din ambele state.

Nistrul, o resursă strategică aflată sub presiune

Primarul orașului Hotin, Andrii Dranciuk, a declarat că nivelul Nistrului continuă să scadă într-un ritm alarmant, iar problema depășește de mult granițele administrației locale.

Potrivit acestuia, fenomenul afectează atât comunitățile ucrainene situate de-a lungul fluviului, cât și Republica Moldova, unde Nistrul reprezintă principala sursă de apă pentru numeroase localități și un element esențial pentru securitatea hidrică și economică a țării.

„Nu mai este doar problema Hotinului. Este o provocare comună pentru ambele state și pentru sute de mii de oameni care depind zilnic de apa Nistrului”, a subliniat edilul.

Delegație moldoveană la Hotin pentru evaluarea situației

Din delegația Republicii Moldova au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Mediului, în frunte cu ministrul Gheorghe Hajder, alături de oficiali ai instituțiilor ucrainene responsabile de gestionarea resurselor de apă.

La întâlnire au participat:

• șeful Agenției de Stat pentru Resurse de Apă a Ucrainei, Ihor Hopceak;
• reprezentanți ai Direcției Bazinale pentru Resurse de Apă;
• directorul Centrului Regional de Hidrometeorologie Cernăuți, Mîkola Nastiuk.

Oficialii au analizat situația hidrologică din bazinul Nistrului și au inspectat principalele obiective afectate de retragerea apei.

Alimentarea cu apă a orașului Hotin, în pericol

Una dintre cele mai importante opriri ale delegației a fost la stația de captare care asigură alimentarea centralizată cu apă a orașului Hotin.

Autoritățile locale au explicat că municipiul depinde aproape integral de apa extrasă din albia Nistrului, ceea ce face ca orice scădere importantă a debitului să genereze riscuri directe pentru populație.

Delegația a vizitat și zona din apropierea Cetății Hotin, unde retragerea apei este vizibilă și confirmă amploarea fenomenului.

Schimbările climatice și seceta prelungită accentuează criza

Potrivit autorităților ucrainene, principalele cauze ale situației sunt:

• deficitul prelungit de precipitații;
• reducerea aportului de apă către lacul de acumulare de pe Nistru;
• temperaturile ridicate și condițiile climatice extreme.

Prognozele Centrului Hidrometeorologic din Ucraina nu indică o ameliorare în cursul lunii august. Dimpotrivă, specialiștii estimează că procesul de scădere a nivelului apei va continua.

În aceste condiții, administrația din Hotin susține că întreprinderea responsabilă de serviciile de apă și termoficare lucrează permanent pentru menținerea alimentării cu apă a populației.

O problemă cu implicații economice și regionale

Pentru Republica Moldova, evoluția situației de pe Nistru are implicații care depășesc componenta de mediu. Reducerea resurselor de apă poate influența alimentarea localităților, agricultura, industria, producția de energie și reziliența infrastructurii critice.

În contextul schimbărilor climatice și al perioadelor tot mai frecvente de secetă, cooperarea transfrontalieră dintre Republica Moldova și Ucraina în administrarea bazinului hidrografic al Nistrului devine un element esențial al securității regionale.

Vizita oficială de la Hotin transmite un semnal clar că gestionarea resurselor de apă nu mai reprezintă doar o problemă locală, ci una strategică, ce necesită coordonare instituțională, schimb permanent de date hidrologice și politici comune pentru protejarea unuia dintre cele mai importante cursuri de apă din regiune.