International
Cum se adaptează statele lumii la expansiunea fără precedent a INTELIGENȚEI ARTIFICIALE? România și Croația sunt singurele state membre UE care nu au încă strategii naționale privind IA
În anul 2023, inteligența artificială (IA) a captat atenția publicului mai mult ca oricând, fiind prezentă pe prima pagină a ziarelor. Progresele în domeniul IA generativă, dezvoltările semnificative în reglementarea acestui domeniu – cum ar fi adoptarea Legii privind IA a Uniunii Europene – și o creștere substanțială a summiturilor globale dedicate IA au amplificat interesul și discuțiile în jurul acestei tehnologii
Impactul transformator al IA este unanim recunoscut, cu guvernele din întreaga lume constatând influența sa, conform unui raport al Oxford Insights, companie specializată în consultanță pentru organizații și guverne privind oportunitățile strategice, culturale și de leadership provenite din transformarea digitală.
Guvernele nu se limitează doar la eforturile de reglementare a IA și la stimularea inovației în acest domeniu, ci și la integrarea acestei tehnologii în serviciile publice. Unele țări, precum Coreea, utilizează IA pentru a îmbunătăți operațiunile guvernamentale prin intermediul platformei digitale guvernamentale. Similar, Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit sprijină cercetarea și inovarea în noi tehnologii de depistare a IA pentru domeniul sănătății și asistenței sociale.
Totuși, provocarea rămâne înțelegerea modului în care adoptarea eficientă a IA poate contribui la binele public. Un raport analizează gradul de pregătire al guvernelor pentru implementarea IA în furnizarea de servicii publice pentru cetățeni.
În acest an, un număr de 193 de țări au fost clasificate, comparativ cu 183 în ediția din 2022. Studiul se concentrează pe 39 de indicatori, împărțiți în 3 piloni distincte.
Primul pilon se referă la guvernare
Un guvern ar trebui să dezvolte o viziune strategică clară privind implementarea și guvernarea inteligenței artificiale (IA), susținută de o reglementare adecvată și o atenție riguroasă acordată riscurilor etice (guvernanță și etică). În plus, ar trebui să aibă o capacitate digitală internă solidă, inclusiv competențe și practici care să faciliteze adaptabilitatea la noile tehnologii.
Cel de-al doilea aspect important se referă la Sectorul tehnologic
Guvernul depinde de existența unei oferte consistente de instrumente de IA din partea sectorului tehnologic al țării respective, acesta trebuind să fie suficient de matur pentru a furniza suport guvernului. Sectorul ar trebui să manifeste o capacitate remarcabilă de inovare, susținută de un climat de afaceri care să promoveze antreprenoriatul și o investiție consistentă în cercetare și dezvoltare. De asemenea, este crucial să existe un nivel ridicat de capital uman – adică competențe și educație în rândul persoanelor care activează în acest domeniu.
Al treilea pilon se concentrează pe Date și infrastructură
Instrumentele de inteligență artificială necesită o cantitate considerabilă de date de înaltă calitate (disponibilitatea datelor), care trebuie să fie, de asemenea, reprezentative pentru cetățenii dintr-o anumită țară pentru a evita prejudecățile și erorile (reprezentativitatea datelor). În final, potențialul acestor date nu poate fi valorificat fără infrastructura esențială necesară pentru a susține și a furniza instrumentele de IA cetățenilor.
La vârful clasamentului se situează Statele Unite, urmate de Singapore pe locul al doilea și Regatul Unit pe locul al treilea. Finlanda, Canada, Franța, Republica Coreea, Germania, Japonia și Țările de Jos completează lista celor mai bine pregătite zece țări pentru IA.
Clasamentul pentru Europa de Est arată că scorul mediu al țărilor din regiune este de 54,67 în acest an, plasându-se pe locul trei la nivel global, după America de Nord și Europa de Vest. În medie, Europa de Est se situează la o distanță de 12,05 puncte în spatele Europei de Vest, evidențiind un decalaj evident între cele două regiuni.
Estonia conduce clasamentul regional ocupând prima poziție, înregistrând un scor de 70,86 și situându-se pe locul 17 la nivel mondial. Cehia se află pe locul al doilea, cu un scor de 65,17, în timp ce Lituania ocupă locul al treilea, obținând un punctaj de 63,33, apropiindu-se de aproape de Polonia și Federația Rusă, care au obținut scoruri de 63,10, respectiv 62,92.
În această regiune, există o varietate amplă de scoruri – liderul regional, Estonia, se distanțează cu 34,38 puncte de cel mai slab clasat participant regional, Bosnia și Herțegovina. Aceasta ilustrează diferențe semnificative în ceea ce privește nivelul de pregătire în domeniul inteligenței artificiale în Europa de Est. Estonia se remarcă prin diferența sa față de celelalte țări din topul regional, înregistrând o diferență de 5 puncte față de Cehia, clasată pe locul al doilea, o diferență mai mare decât orice altă discrepanță dintre două țări aflate pe locurile următoare în regiune.
În 2023, Estonia, cu o prezență de frunte la nivel mondial în ceea ce privește diversele sale indicatori de e-guvernare, este angrenată în lansarea aplicației sale de identitate digitală mRiik, dezvoltată în colaborare cu guvernul ucrainean și modelată după aplicația Diia. De asemenea, Estonia contribuie activ la standardele globale pentru digitalizarea infrastructurii sectorului public prin sprijinirea GovStack, o comunitate open-source care furnizează tehnologie, specificații tehnice și asistență pentru implementarea serviciilor digitale guvernamentale. Astfel, Estonia utilizează inovațiile politice pentru a susține integrarea inteligenței artificiale în sistemele de guvernare din regiunea Europei de Est și dincolo de aceasta.
În 2023, GovStack a prezentat o versiune actualizată a specificațiilor Building Blocks, însoțită de GovStack Implementation Playbook. Aceste resurse oferă ghiduri valoroase pentru guverne și dezvoltatorii de tehnologii, cu accent pe soluții rentabile și independente de furnizori pentru furnizarea de servicii de e-guvernare.
În peisajul reglementărilor privind IA, regiunea Europei de Est a fost martora mai multor inițiative promițătoare. Ministerul pentru Transformare Digitală din Ucraina a dezvăluit o foaie de parcurs pentru reglementarea IA.
Această foaie de parcurs este concepută pentru a ajuta companiile ucrainene să se pregătească pentru implementarea unei legislații similare Legii privind inteligența artificială a Uniunii Europene. Între timp, guvernul sârb a adoptat Orientări etice pentru dezvoltarea, aplicarea și utilizarea inteligenței artificiale fiabile și responsabile, recomandând tuturor organismelor publice să le urmeze. Aceste orientări sunt remarcabile nu doar prin faptul că enumera principii etice generale pentru o inteligență artificială responsabilă, ci și prin includerea unor întrebări detaliate destinate dezvoltatorilor de inteligență artificială și funcționarilor publici, acționând ca instrument de autoevaluare pentru a stabili dacă sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate și utilizate responsabil.
Unele state membre ale Uniunii Europene din regiune, precum Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, au beneficiat de investiții consistente prin mecanismul de redresare și reziliență al UE. Acesta finanțează proiecte și reforme pentru a pregăti statele membre pentru tranziția ecologică și digitală. De exemplu, Letonia utilizează aceste fonduri pentru crearea „Latvian Federal Cloud”, în timp ce România le-a utilizat pentru modernizarea bibliotecilor publice și transformarea acestora în centre de competențe digitale. Guvernul lituanian a combinat aceste fonduri cu alte investiții în inteligență artificială și transformare digitală, inclusiv: o finanțare în valoare de 15 milioane de euro pentru start-up-uri și spin-off-uri în domeniul inteligenței artificiale, al blockchain-ului și al roboticii, sprijinită de mecanismul de redresare și reziliență; 6 milioane de euro pentru dezvoltarea de servicii digitale bazate pe date deschise; și o finanțare în valoare de 115,26 milioane de euro pentru digitalizarea serviciilor din sectorul public.
Ce urmează: Susținerea și investițiile UE, precum cele menționate mai sus, ar putea explica discrepanțele de scoruri dintre cele mai bune și cele mai slabe rezultate din regiunea Europei de Est: cele cinci țări cu cele mai slabe rezultate sunt toate non-membre ale UE, în timp ce cele cinci țări din top, cu excepția Federației Ruse, sunt membre ale UE.
Cu toate acestea, statele cu venituri mai mici, care nu sunt membre ale UE, Ucraina și Serbia, reușesc să depășească statele cu venituri mai mari, membre ale UE, precum România și Croația. Acest lucru se datorează în mare parte scorurilor mai mari ale Ucrainei și Serbiei la pilonul guvernamental; România și Croația sunt singurele state membre UE din Europa de Est care încă nu au strategii naționale privind IA. Acestea vor fi țările de urmărit pe măsură ce UE își finalizează legea privind IA. Se vor baza statele membre ale UE pe o reglementare la nivelul UE în loc să își creeze propriile strategii de IA? Și cum va afecta legea privind IA state nemembre precum Ucraina și Serbia?, se întreabă autorii raportului.
Există, de asemenea, întrebări deschise cu privire la posibilitatea regiunii de a recupera decalajul în pilonul cu cel mai mic punctaj, sectorul tehnologic. Punctajele medii ale regiunii în fiecare dimensiune a acestui pilon sunt doar cu puțin peste media globală și se află cu 10-16 puncte în urma mediei din Europa de Vest.
Chiar și cei trei lideri regionali rămân în urma omologilor lor din alte regiuni, cu Estonia, ocupanta primului loc, având un scor pentru pilonul „Sectorul tehnologic” sub cel al țărilor de top din America de Nord, Europa de Vest și Asia de Est.
În cazul în care țările din Europa de Est nu reușesc să recupereze decalajul față de cele din alte regiuni, acestea se vor confrunta cu vulnerabilități în diverse sectoare, având impact asupra creșterii, competitivității, sustenabilității, incluziunii, securității și puterii strategice.
