Connect with us

Deputatul Gheorghe Mazurașu propune o alternativă la legea educației minorităților naționale din Ucraina

proiect de lege alternativ privind drepturile educationale ale minoritatilor nationale - Moldova Invest

International

Deputatul Gheorghe Mazurașu propune o alternativă la legea educației minorităților naționale din Ucraina

Un proiect legislativ alternativ, înregistrat la Rada Supremă

Un proiect de lege alternativ privind drepturile educaționale ale minorităților naționale și ale popoarelor indigene a fost înregistrat vineri, 9 octombrie 2026, la Rada Supremă a Ucrainei, de deputatul de origine română Gheorghe Mazurașu. Inițiativa, cu numărul 16119-1, reprezintă o alternativă la proiectul legislativ nr. 16119, depus la 1 octombrie de președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, împreună cu alți deputați.

Apariția acestei inițiative legislative vine pe fondul nemulțumirilor exprimate de reprezentanții comunităților românești din Ucraina, care consideră că forma inițială a proiectului nu oferă suficiente garanții pentru menținerea educației în limba română. Organizațiile comunitare au solicitat modificarea unor prevederi și implicarea autorităților române în dialogul cu Kievul, pentru a preveni eventuale consecințe negative asupra rețelei de școli românești.

Documentul oficial privind proiectul alternativ poate fi consultat pe pagina Radei Supreme a Ucrainei.

Gheorghe Mazurașu, membru al partidului proprezidențial „Slujitorul Poporului”, reprezintă circumscripția electorală nr. 203 din regiunea Cernăuți, unde trăiește o comunitate importantă de români. Înaintea înregistrării inițiativei, reprezentanți ai asociațiilor pentru cultura română și ai presei românești din regiune i-au adresat parlamentarului un apel urgent, solicitându-i să promoveze o alternativă legislativă care să reflecte preocupările comunității.

Potrivit acestora, obiecțiile formulate de organizațiile românești nu ar fi fost luate suficient în considerare în procesul de elaborare a proiectului inițial. Înregistrarea unei inițiative alternative oferă, astfel, posibilitatea ca aceste preocupări să fie discutate în cadrul procedurii parlamentare.

Consultările din 9 octombrie, contestate de reprezentanții comunității românești

Înregistrarea proiectului alternativ a avut loc în contextul unei reuniuni online desfășurate vineri, 9 octombrie, între reprezentanții comunității românești din Ucraina și oficiali ai Ministerului Educației și Științei, precum și ai Oficiului Guvernamental pentru Coordonarea Integrării Europene și Euroatlantice a Ucrainei.

Întâlnirea, desfășurată în limba ucraineană, a fost organizată la solicitarea Ambasadei României la Kiev. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuțiilor, implicarea ambasadei în organizarea reuniunii a fost confirmată de un reprezentant al instituției guvernamentale ucrainene.

În timpul întâlnirii, reprezentanții autorităților ucrainene au prezentat argumentele în favoarea proiectului legislativ și au evidențiat importanța acestuia în contextul parcursului european al Ucrainei. Cu toate acestea, potrivit participanților din comunitatea românească, reuniunea nu a oferit cadrul necesar pentru o dezbatere substanțială asupra amendamentelor solicitate.

Nemulțumirea a fost amplificată de informația potrivit căreia etapa consultărilor asupra proiectului era deja considerată încheiată, deși numeroase asociații românești susțin că nu au avut posibilitatea de a participa efectiv la elaborarea documentului și de a-și prezenta propunerile în timp util.

De asemenea, invitația la reuniune ar fi fost transmisă în după-amiaza zilei de 8 octombrie, cu mai puțin de 24 de ore înainte de desfășurare. În paralel, două comisii parlamentare recomandaseră deja adoptarea proiectului inițial în prima lectură și în ansamblu, ceea ce a alimentat temerile comunității că posibilitatea modificării documentului devenise limitată.

Reprezentanții românilor consideră că o consultare reală trebuie să presupună mai mult decât prezentarea poziției oficiale a autorităților. În opinia lor, este necesar ca propunerile comunității să fie analizate, discutate și, acolo unde este posibil, integrate în forma finală a legii înainte de luarea unei decizii parlamentare.

Principalele revendicări privind protejarea educației în limba română

Asociațiile românești apreciază că proiectul inițial conține unele prevederi favorabile minorităților naționale, însă susțin că documentul nu oferă suficiente garanții pentru păstrarea și dezvoltarea învățământului în limba română. În acest context, reprezentanții comunității i-au solicitat deputatului Gheorghe Mazurașu să susțină mai multe modificări legislative.

Printre principalele revendicări se numără:

  • Clarificarea statutului limbii române ca limbă de predare. Reprezentanții comunității solicită eliminarea formulării „alături de limba de stat”, pe care o consideră ambiguă, și stabilirea explicită a limbii române ca principală limbă de instruire în școlile și clasele românești, cu respectarea obligației de studiere a disciplinelor prevăzute în ucraineană.
  • Protejarea unei rețele complete de instituții de învățământ românești. Organizațiile cer garanții pentru existența școlilor cu predare în limba română de la nivel preșcolar până la absolvirea liceului, inclusiv în învățământul profesional. Obiectivul este menținerea unor instituții funcționale, nu doar a unor clase sau grupe izolate.
  • Eliminarea pragului de peste 50% dintre elevi pentru obținerea statutului de școală a minorității naționale. Comunitatea consideră că acest criteriu poate dezavantaja localitățile în care românii reprezintă o parte mai redusă a populației sau în care numărul copiilor de vârstă școlară a scăzut. Propunerea este ca statutul să poată fi acordat odată cu înființarea unei clase cu predare în limba română.
  • Revizuirea mecanismului privind extinderea predării în ucraineană. Asociațiile solicită renunțarea la prevederea prin care părinții a două treimi dintre elevii unei clase ar putea cere creșterea numărului de discipline predate în limba ucraineană. Reprezentanții comunității se tem că acest mecanism ar putea genera presiuni asupra familiilor și ar putea diminua treptat ponderea limbii române în procesul educațional.
  • Introducerea unor derogări pentru școlile și clasele cu efective reduse. Organizațiile cer adaptarea pragurilor minime privind numărul de elevi și a criteriilor de organizare a liceelor academice la situația comunităților românești din localitățile mici, pentru a evita închiderea unor instituții din cauza criteriilor demografice generale.
  • Garantarea accesului la educație și evaluare în limba maternă. Printre propuneri se numără asigurarea cunoașterii limbii minorității de către conducerea școlilor și posibilitatea ca elevii să susțină evaluările externe în limba în care au studiat, inclusiv prin formularea răspunsurilor în limba română.

Prin proiectul alternativ, aceste propuneri ar putea intra în circuitul parlamentar și ar putea fi examinate în cadrul dezbaterilor asupra modificărilor legislative privind educația minorităților naționale.

Comunitatea românească din regiunea Odesa avertizează asupra riscului reducerii învățământului în limba maternă

O parte dintre cele mai ferme critici la adresa proiectului inițial au fost formulate de reprezentanții comunităților românești din regiunea Odesa. În cadrul reuniunii din 9 octombrie, aceștia au avertizat că adoptarea documentului în forma propusă ar putea avea consecințe grave asupra viitorului educației în limba română în sudul Basarabiei.

Principala preocupare vizează faptul că proiectul nu ar ține suficient cont de particularitățile geografice și demografice ale comunităților românești. Spre deosebire de alte minorități concentrate în anumite zone, românii din regiunea Odesa trăiesc în localități care pot fi situate la zeci de kilometri distanță unele de altele, ceea ce complică menținerea unei rețele compacte de școli cu predare în limba maternă.

În numeroase instituții de învățământ, româna este utilizată în paralel cu ucraineana ca limbă de instruire, în timp ce în alte școli a rămas doar disciplină de studiu, uneori cu un număr foarte redus de ore săptămânale. În aceste condiții, aplicarea pragului de peste 50% dintre elevi pentru obținerea statutului de școală a minorității naționale ar putea exclude tocmai instituțiile în care educația în limba română se confruntă deja cu dificultăți.

Situația este complicată și de scăderea numărului de elevi, migrația familiilor, reorganizarea rețelei liceale și problemele legate de transportul școlar. Pentru localitățile mici, aceste dificultăți pot face ca menținerea unei școli cu predare în limba română să depindă nu doar de existența unei comunități vorbitoare de română, ci și de posibilitatea îndeplinirii unor criterii administrative și demografice generale.

Reprezentanții comunității avertizează că aplicarea acelorași reguli tuturor minorităților, fără evaluarea distribuției geografice și a situației concrete a instituțiilor de învățământ, ar putea accelera reducerea oportunităților de studiu în limba română. Pe termen lung, aceștia se tem că diminuarea accesului la educația în limba maternă ar putea afecta transmiterea limbii și a identității culturale către generațiile tinere.

Din perspectiva organizațiilor românești, legislația ar trebui să includă soluții diferențiate, care să țină cont de situația fiecărei comunități și să permită păstrarea instituțiilor de învățământ chiar și în zonele cu populație dispersată sau cu un număr redus de copii.

România, solicitată să susțină demersul legislativ și să intensifice dialogul diplomatic

Înregistrarea proiectului nr. 16119-1 creează o nouă posibilitate de intervenție în procesul legislativ, într-un moment în care comunitatea românească solicită clarificări și garanții suplimentare înainte de adoptarea modificărilor privind educația minorităților naționale.

Reprezentanții comunității consideră că autoritățile de la București ar trebui să utilizeze de urgență canalele diplomatice pentru a susține examinarea proiectului alternativ și includerea unor prevederi care să protejeze efectiv învățământul în limba română. În opinia acestora, sprijinul României este important atât pentru prezentarea preocupărilor comunității în dialogul cu Kievul, cât și pentru identificarea unor soluții compatibile cu angajamentele europene ale Ucrainei.

Dezbaterea are și o dimensiune europeană. Proiectul inițial a fost elaborat în contextul negocierilor dintre Kiev și Budapesta privind drepturile minorităților naționale, iar organizații reprezentative ale comunității maghiare din Transcarpatia și-au exprimat susținerea pentru adoptarea documentului.

Reprezentanții comunității românești atrag însă atenția că soluțiile negociate pentru minoritatea maghiară nu corespund în toate privințele realităților educaționale din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. În opinia lor, cadrul legislativ trebuie să ofere garanții adaptate condițiilor specifice ale comunităților românești, inclusiv în zonele în care populația este dispersată geografic și rețeaua școlară este vulnerabilă.

Un argument invocat în sprijinul solicitărilor îl reprezintă Tratatul politic de bază româno-ucrainean din 1997, la care reprezentanții comunității fac referire în susținerea dreptului persoanelor aparținând minorității române de a beneficia de educație în limba maternă, în funcție de necesități și de distribuția geografică a comunității.

În acest context, organizațiile românești solicită ca integrarea europeană a Ucrainei să fie însoțită de garanții concrete privind drepturile minorităților naționale, inclusiv dreptul la educație în limba maternă. Ele consideră că un dialog bilateral mai consistent ar putea contribui la identificarea unor soluții legislative care să țină cont atât de obiectivele reformei educaționale, cât și de necesitatea păstrării identității lingvistice și culturale a comunităților istorice.

Proiectul alternativ, transmis spre examinare comisiei parlamentare

Potrivit informațiilor menționate în registrul oficial al Radei Supreme, proiectul alternativ depus de Gheorghe Mazurașu a fost transmis spre examinare Comisiei pentru educație, știință și inovare. Următoarea etapă va fi stabilirea modului în care inițiativa va fi analizată în raport cu proiectul inițial și cu procedura parlamentară în curs.

Rămâne de văzut dacă deputații ucraineni vor examina efectiv alternativa legislativă și dacă propunerile formulate de reprezentanții comunității românești vor fi incluse în documentul final. Pentru organizațiile românești, această etapă este esențială, deoarece ar putea oferi posibilitatea transformării revendicărilor comunitare în garanții juridice concrete.

În paralel, Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa a cerut public amânarea votului asupra proiectului nr. 16119, programat, potrivit comunicatului său, pentru luni, 12 octombrie. Organizația solicită ca examinarea documentului să fie suspendată până la desfășurarea unor consultări reale cu reprezentanții comunităților românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Asociația a cerut, de asemenea, convocarea urgentă a unei sesiuni extraordinare a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru minoritățile naționale, în vederea analizării amendamentelor propuse de comunitatea românească și a identificării unor soluții înainte de adoptarea legii.

Într-un comunicat publicat la 9 octombrie, organizația condusă de Anatol Popescu a criticat și modul în care Ambasada României la Kiev a gestionat problema educației în limba română. Asociația a solicitat președintelui Nicușor Dan și Ministerului Afacerilor Externe să analizeze oportunitatea rechemării ambasadorului Alexandru Victor Micula, exprimându-și nemulțumirea față de demersurile diplomatice în acest domeniu.

Miza principală: viitorul educației în limba română în Ucraina

Dezbaterea privind proiectele legislative nr. 16119 și 16119-1 depășește cadrul unei dispute procedurale. Pentru comunitățile românești din Ucraina, problema centrală este asigurarea accesului real la educație în limba maternă și menținerea instituțiilor care contribuie la transmiterea limbii și identității culturale de la o generație la alta.

Proiectul alternativ depus de Gheorghe Mazurașu oferă posibilitatea unei noi examinări a revendicărilor comunității românești în cadrul Radei Supreme. Eficiența acestui demers va depinde însă de modul în care inițiativa va fi analizată, de disponibilitatea parlamentarilor de a lua în considerare amendamentele și de implicarea autorităților române și ucrainene în dialogul bilateral.

Pentru reprezentanții comunității românești, obiectivul este obținerea unor garanții clare pentru funcționarea școlilor cu predare în limba română, inclusiv în localitățile mici și în regiunile în care populația este dispersată. Evoluția procedurii parlamentare va arăta dacă aceste preocupări vor fi reflectate în forma finală a legislației și dacă reforma educațională va putea fi aplicată fără diminuarea posibilităților de studiu în limba română.


Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More in International

To Top