DRRM alocă 96.640 de lei pentru „Arta populară și Meșteșugul românesc, ediția 2026”, proiect derulat în Republica Moldova

Un proiect cultural derulat de Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu beneficiază de o finanțare de 96.640 de lei din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), în cadrul programului de finanțare aferent anului 2026

Proiectul „Arta populară și Meșteșugul românesc, ediția 2026” urmărește consolidarea legăturilor culturale dintre România și Republica Moldova printr-un program de activități desfășurat în trei centre urbane importante: Chișinău, Bălți și Ungheni.

Finanțarea, aprobată prin dosarul DRRM/P/361/15.06.2026, este acordată pentru perioada august–octombrie 2026, iar fondurile sunt destinate unor categorii de cheltuieli precum transport, cazare, diurnă, masă, indemnizația prezentatorului și indemnizația coordonatorului/managerului de proiect.

Tradiția românească, transpusă într-un program cultural itinerant

Potrivit descrierii transmise de DRRM, proiectul presupune organizarea unui turneu cultural în Chișinău, Bălți și Ungheni, în cadrul căruia artiștii și meșterii Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu vor susține spectacole folclorice și ateliere dedicate meșteșugurilor tradiționale din Gorj.

Componenta practică este una dintre principalele direcții ale proiectului. Participanții vor avea posibilitatea de a intra în contact direct cu tehnici și forme de expresie asociate artei populare românești, printr-un program care combină spectacolele cu activități de tip atelier.

Proiectul își propune astfel să ducă patrimoniul cultural tradițional dincolo de componenta de prezentare scenică, către transmiterea directă a unor cunoștințe și practici către publicul din Republica Moldova.

12 ateliere de meșteșuguri și trei spectacole

Conform obiectivelor asumate prin cererea de finanțare, programul va include 12 ateliere de meșteșuguri tradiționale și trei spectacole folclorice.

Pentru ateliere este estimată participarea a 50–100 de persoane, în timp ce spectacolele ar urma să reunească între 250 și 300 de participanți.

Publicul vizat este format atât din copii, cât și din adulți din cele trei localități în care se desfășoară turneul. Din această perspectivă, proiectul are o componentă intergenerațională, prin care practicile tradiționale sunt prezentate atât publicului tânăr, cât și celui adult.

Identitatea culturală, parte a cooperării România–Republica Moldova

Obiectivele proiectului sunt formulate în jurul păstrării identității naționale românești și promovării imaginii României prin tradiții și obiceiuri, precum și al transmiterii cunoștințelor privind meșteșugurile tradiționale.

În același timp, proiectul contribuie la consolidarea relațiilor dintre comunitățile din România și cele din Republica Moldova prin intermediul schimburilor culturale directe.

Alegerea celor trei localități – Chișinău, Bălți și Ungheni – permite extinderea programului către comunități diferite și creează un cadru pentru interacțiunea directă dintre artiști, meșteri și public.

Finanțarea susține mobilitatea și implementarea proiectului

Cei 96.640 de lei aprobați de DRRM sunt utilizați pentru cheltuielile necesare desfășurării turneului și activităților aferente. Structura cheltuielilor aprobate include transportul și costurile de cazare, diurna și masa participanților, precum și indemnizații pentru prezentator și pentru coordonarea proiectului.

Din perspectiva mecanismului de finanțare, sprijinul public permite beneficiarului să mobilizeze artiști și meșteri din România și să desfășoare activități culturale în Republica Moldova fără ca accesul publicului la aceste programe să depindă de capacitatea locală de finanțare a unor astfel de evenimente.

Un proiect cu impact asupra patrimoniului cultural

Prin cele 12 ateliere, trei spectacole și un public estimat la până la 300 de participanți la spectacole, proiectul „Arta populară și Meșteșugul românesc, ediția 2026” urmărește să creeze un cadru concret pentru promovarea patrimoniului cultural românesc în Republica Moldova.

Dincolo de dimensiunea artistică, proiectul are o componentă de transmitere a competențelor și conservare a meșteșugurilor tradiționale, prin contactul direct dintre meșteri și participanți.

Pentru România, astfel de proiecte reprezintă și un instrument de diplomație culturală și consolidare a relațiilor cu Republica Moldova, prin promovarea patrimoniului comun și dezvoltarea unor forme de cooperare bazate pe mobilitate, educație culturală și interacțiune directă între comunități.

DRRM: finanțările urmăresc consolidarea relației dintre România și Republica Moldova

Proiectul se înscrie într-un mecanism mai larg de finanțare prin care DRRM susține inițiative derulate în Republica Moldova în domenii precum cultura, educația, mass-media, spiritualitatea și societatea civilă. Programul urmărește, între altele, păstrarea și afirmarea identității culturale, lingvistice și spirituale, precum și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova.

Potrivit conducerii DRRM, programul de finanțare pentru anul 2026 este orientat către susținerea comunităților românești din Republica Moldova și către creșterea vizibilității relației dintre cele două state.

„La nivel general, conducerea D.R.R.M. estimează că programul de finanțare 2026 va contribui la susținerea comunităților românești din Republica Moldova, prin proiecte derulate în cele cinci domenii de finanțare, cu accent pe păstrarea identității culturale, lingvistice și spirituale, sprijinirea educației, a mass-mediei de expresie românească și a mediului asociativ, precum și pe consolidarea și creșterea vizibilității relației dintre România și Republica Moldova.” — Constantin-Valentin Răducanu, director al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.