Conform raportului menționat, ponderea exporturilor către Germania a înregistrat o scădere în întreaga regiune. Comparativ cu situația de acum două decenii, reducerea cea mai semnificativă a avut loc în Ungaria și Slovacia, în timp ce în România și Serbia, această pondere a crescut marginal.
În fiecare țară din Europa Centrală și de Est (ECE), există diferențe în ceea ce privește valoarea adăugată încorporată în exporturile germane și cererea finală, variind de la 12,5% în Cehia la 5,7% în România.

Germania reprezintă aproape 6 la sută din valoarea adăugată a serviciilor și produselor exportate de România
În cazul României, procentul de 5,7% se referă la proporția valorii adăugate din România care este inclusă în exporturile către Germania și cererea finală germană, exprimată ca procent din valoarea adăugată totală a României. Acest lucru înseamnă că din totalul valorii adăugate produse în România, 5,7% este inclusă în bunuri și servicii care sunt exportate în Germania sau consumate de către germani.
Pentru a ilustra acest concept, să luăm ca exemplu o companie românească care produce piese auto exportate în Germania. Aceste piese sunt folosite pentru construcția mașinilor care sunt ulterior vândute în Germania și în alte țări. În acest scenariu, valoarea adăugată produsă în România este inclusă în exporturile germane.
Raportul evidențiază că valoarea adăugată în exporturile germane este de două ori mai mare decât cea din cererea finală. Prin urmare, performanța exporturilor germane pare să fie deosebit de importantă pentru regiune. În acest sens, încetinirea recentă a creșterii exporturilor germane reprezintă un factor negativ pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est.
Cu toate acestea, România pare să fie sensibilă la stagnarea economiei germane, deși are cea mai mică pondere a valorii adăugate brute în exporturile către Germania și cererea finală. Un posibil motiv pentru acest lucru ar putea fi faptul că producția auto din România furnizează în principal componente cu valoare adăugată redusă. Furnizorii români sunt mai mici și mai puțin integrați în lanțurile de producție, în parte din cauza poziției lor geografice. Prin urmare, în contextul unei cereri mai scăzute, producătorii germani ar putea lua în considerare reducerea comenzilor de la furnizorii mai puțin importanți și mai îndepărtați pentru a economisi costuri.