Efectivele școlare din comunitățile românești ale regiunii Odesa, în scădere: 586 de elevi mai puțin în doi ani

Scăderea numărului de elevi pune presiune pe școlile comunităților românești din regiunea Odesa

Numărul elevilor din școlile comunităților românești din regiunea Odesa a scăzut de la 4.182 în 2024 la 3.596 în 2026, în timp ce numărul claselor s-a redus de la 285 la 264. În doar doi ani, au dispărut 21 de clase, iar sistemul de învățământ al acestor comunități a pierdut 586 de elevi. Evoluția ridică semne de întrebare privind viitorul instituțiilor de învățământ și al localităților românești din regiune.

Numărul claselor scade de la un an la altul

Datele publicate la începutul fiecărui an școlar de Sistemul Informațional de Management în Educație al regiunii Odesa indică o reducere constantă a numărului de clase din școlile comunităților românești.

În anul școlar 2024/2025 erau înregistrate 285 de clase. Un an mai târziu, numărul acestora a scăzut cu 13, până la 272. În anul de învățământ 2026/2027 au mai dispărut alte 8 clase, astfel că rețeaua a ajuns la 264 de clase.

În numai doi ani, numărul claselor s-a redus, prin urmare, cu 21.

586 de elevi mai puțin în doi ani

Declinul este și mai vizibil în cazul numărului total de elevi. În 2024, școlile comunităților românești din regiunea Odesa aveau 4.182 de elevi. În 2025, cifra a coborât la 3.943, iar în 2026 a ajuns la 3.596.

Astfel, în doar doi ani, numărul elevilor s-a redus cu 586 și a coborât sub pragul de 4.000.

Este important de precizat că aceste date se referă la numărul total de elevi înscriși în școlile comunităților românești și nu doar la copiii care învață în clase cu predare în limba română.

O problemă care depășește sistemul educațional

Reducerea numărului de elevi și de clase nu reprezintă doar o problemă a sistemului de învățământ. Tendința reflectă și presiunile demografice și socio-economice cu care se confruntă localitățile românești din regiunea Odesa.

Pe termen lung, diminuarea efectivelor școlare poate duce la comasarea sau reorganizarea claselor, pierderea statutului unor instituții și, în unele cazuri, la închiderea acestora.

Mai mult, dacă populația tânără continuă să scadă, riscul este ca problema să afecteze nu doar școlile, ci și capacitatea unor sate românești de a-și menține comunitățile active.

Frumușica Veche, un exemplu al declinului

Situația din satul Frumușica Veche (Starosillia) oferă un exemplu concret al acestei evoluții. În anul de învățământ 2026/2027, la școala din localitate nu a fost deschisă clasa I din cauza numărului insuficient de copii.

Situația este cu atât mai relevantă cu cât, în 1993, în aceeași localitate funcționau trei clase I. După mai bine de trei decenii, numărul copiilor nu mai este suficient nici măcar pentru formarea unei singure clase.

În 2027, școala din Frumușica Veche urmează să își piardă statutul de liceu și să fie reorganizată ca gimnaziu. În același timp, în acest an, ultimii elevi din clasa cu predare în limba română vor finaliza clasa a IX-a.

Trecerea la limba ucraineană nu a oprit declinul

Evoluția școlii din Frumușica Veche ridică și întrebări privind capacitatea schimbărilor din sistemul educațional de a menține instituțiile școlare în comunitățile mici.

Trecerea la limba ucraineană nu a fost suficientă pentru a opri reducerea numărului de elevi sau pentru a păstra statutul de liceu al instituției.

Problemele sunt însă mai ample și țin inclusiv de infrastructură și de resursele umane. Drumurile slab dezvoltate, lipsa cadrelor didactice calificate și reducerea numărului de copii influențează deciziile familiilor.

În astfel de condiții, părinții ajung să își înscrie copiii în alte localități sau să părăsească satul în căutarea unor condiții de trai și de educație mai bune.

16 instituții de învățământ, confruntate cu provocări

În prezent, învățământul din comunitățile românești ale regiunii Odesa se desfășoară în 10 licee, 3 școli medii de cultură generală și 3 gimnazii.

Deși o parte dintre aceste instituții poartă statutul de liceu, situația din teren este marcată de probleme precum numărul redus de elevi, deficitul de cadre didactice calificate și lipsa manualelor.

Aceste dificultăți arată că menținerea statutului administrativ al unei instituții nu este suficientă pentru a garanta și existența unui sistem educațional funcțional și competitiv.

Datele din ultimii doi ani conturează astfel o tendință structurală: scăderea numărului de elevi și de clase este legată de evoluții demografice, sociale și economice mai largi. Pentru comunitățile românești din regiunea Odesa, viitorul școlilor depinde nu doar de organizarea sistemului educațional, ci și de capacitatea localităților de a păstra familiile și generațiile tinere în comunitate.