FMI evaluează efectele economice ale conflictului militar dintre Israel și Hamas

În cadrul Reuniunii Anuale a Fondului Monetar Internațional (FMI) desfășurată în Maroc, reprezentanții FMI și ai statelor europene au avut oportunitatea să efectueze o analiză a stării economiei mondiale în lumina conflictului dintre Israel și Hamas

Kristalina Georgieva, director general al FMI, a abordat recent conflictul din Israel în termeni metaforici, descriindu-l ca pe “un nor nou care apare într-un orizont deja nu prea însorit pentru economia mondială“. Aceasta subliniază incertitudinea privind impactul asupra economiei globale în acest moment. Bruno Le Maire, ministrul francez al economiei și finanțelor, a avertizat că riscul major în prezent este de natură geopolitică, cu potențiale repercusiuni asupra prețurilor în sectorul energetic de pe piața internațională, mai ales în contextul concentrării mari a producției de țiței în Golful Persic.

Atacul recent al Hamas a determinat o fluctuație a prețului țițeiului, cu o creștere inițială de cinci dolari, urmată de o ușoară scădere și apoi o creștere din nou, după publicarea raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, care a indicat un risc limitat în ceea ce privește aprovizionarea cu petrol.

Extinderea conflictului în zona Golfului Persic ar avea efecte nedorite asupra pieței energiei

Există preocupări cu privire la potențiala extindere a conflictului în Golful Persic, unde se concentrează o proporție semnificativă (40%) din producția mondială de țiței. O deteriorare a relațiilor dintre Iran și Statele Unite, eventual urmată de o retragere a Iranului de pe piața gazelor naturale și țițeiului, ar putea avea consecințe complexe sau chiar grave asupra pieței energetice.

Iranul reprezintă aproximativ 4% din producția mondială de țiței, având o producție de 3,8 milioane de barili pe zi. O eventuală întrerupere a producției iraniene ar putea conduce la creșterea prețurilor la nivel global, având în vedere că Iranul deține 12% din rezervele mondiale de țiței, iar China este principalul său client.

Economistul șef al FMI a subliniat că o creștere medie de 10 dolari a prețului petrolului pe termen lung poate determina o scădere de 0,15 puncte procentuale a PIB-ului global. Acest lucru ar putea duce la creșterea inflației și încetinirea creșterii economice.

Creșterea ratei inflației reprezintă principalul motiv de îngrijorare

Cea mai mare provocare este legată de modul în care creșterea așteptată a inflației sau chiar doar anticiparea acesteia ar putea influența politicile băncilor centrale, inclusiv ale Rezervei Federale americane și ale Băncii Centrale Europene. Așteptările de inflație mai ridicată ar putea conduce la noi creșteri de dobânzi, declanșând astfel un ciclu vicios de creștere a prețului țițeiului, inflație, dobânzi și încetinire economică, punând în pericol revenirea economiei globale într-un moment de normalizare incipientă.

Există și un scenariu invers, susținut de unii analiști, care presupune o scădere a dobânzilor în cazul încetinirii economiei globale. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a trage concluzii definitive, iar situația rămâne fluidă, fiind necesar să monitorizăm evoluțiile în continuare.