International
G20 propune suprataxarea bogaților: Inechitatea veniturilor globale în creștere
G20 intenționează să aplice taxe suplimentare celor mai înstăriți din lume. Un nou raport relevă că averile acestora reprezintă 13% din produsul intern brut (PIB) global, marcând o creștere de 3% față de 1987.
Impactul globalizării asupra distribuirii veniturilor
Globalizarea aduce numeroase avantaje și posibilități, dar și provocări majore. Veniturile multor persoane din întreaga lume au crescut considerabil în ultimele cinci decenii datorită globalizării economice. În prezent, cei mai bogați oameni dețin 13% din PIB-ul global, o creștere de 3% față de 1987.
Cu toate acestea, aceste câștiguri sunt distribuite inegal. Un studiu realizat de dr. Valentin Lang, profesor de economie politică la Universitatea din Mannheim, și de Marina M. Tavares, de la Fondul Monetar Internațional, arată că doar 10% din populația globală a beneficiat de această dezvoltare economică.
Numai 10% din veniturile naționale au profitat de această dezvoltare
Din nefericire, aceste câștiguri sunt distribuite inegal. Un studiu realizat de dr. Valentin Lang, profesor de economie politică la Universitatea din Mannheim, și de Marina M. Tavares, de la Fondul Monetar Internațional, arată că doar 10% din veniturile naționale au profitat de această dezvoltare.
Publicat în The Journal of Economic Inequality, studiul a căutat să răspundă la întrebarea dacă și cum globalizarea din ultimele cinci decenii a influențat inegalitățile de venituri la nivel mondial, conform Phys.org.
Discrepanța dintre bogați și săraci s-a accentuat în mod special în țările profund integrate în economia globală. Cercetările au relevat că globalizarea a condus la inegalități mai mari ale veniturilor în multe națiuni.
Aceste diferențe au crescut în mod notabil în țările care s-au integrat mai puternic în economia globală, precum China, Rusia și unele națiuni din Europa de Est.
În paralel, globalizarea a diminuat inegalitatea între state. Astfel, discrepanțele dintre națiuni devin din ce în ce mai puțin semnificative în peisajul inegalității globale.
„Influența globalizării asupra inegalităților veniturilor din întreaga lume a fost mai mare decât ne așteptam”, rezumă Valentin Lang. „Am fost deosebit de surprinși că aceste diferențe s-au datorat în principal câștigurilor celor mai bogați, iar grupurile cu venituri mai mici au beneficiat foarte puțin sau deloc”, a mai subliniat acesta.
Bogații lumii controlează acum aproximativ 13% din PIB-ul mondial
Potrivit raportului recent al G20, concentrarea de avere în mâinile bogaților lumii a atins un nivel semnificativ, reprezentând aproximativ 13% din PIB-ul global. Această cifră marchează o creștere considerabilă față de proporțiile înregistrate în 1987, subliniind o tendință de acumulare accelerată a bogăției în rândul unei elite extrem de restrânse.
În contextul acestei creșteri, economistul Gabriel Zucman a propus introducerea unui impozit global suplimentar pentru persoanele cu averi de peste 1 miliard de dolari. Conform propunerii sale, acești indivizi ar trebui să plătească un impozit pe venit de 2% din activele lor totale. Comparativ cu nivelul actual al impozitelor, care este de aproximativ 0,3%, o astfel de măsură ar putea aduna între 200 și 250 de miliarde de dolari anual la nivel mondial.
Banii strânși din acest impozit ar putea fi canalizați către diverse scopuri de utilitate publică. De exemplu, fondurile ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți accesul la educație de calitate în întreaga lume, pentru a asigura servicii de sănătate adecvate pentru toți cetățenii și pentru a finanța inițiative globale de combatere a schimbărilor climatice.
Implementarea unei astfel de taxe ar putea aduce beneficii semnificative în eforturile de reducere a inegalității economice și de promovare a unei distribuiri mai echitabile a resurselor financiare. Totodată, ar putea contribui la crearea unui mediu economic mai echilibrat și sustenabil pe termen lung, sprijinind inclusivitatea și stabilitatea socială la nivel global.
Economistul a adăugat că acești indivizi contribuie la exacerbarea inegalităților. În viziunea sa, un sistem fiscal progresiv este benefic pentru societatea actuală și este crucial pentru consolidarea coeziunii sociale.
Dacă vorbim despre proporția averilor acestora în PIB, aceasta se ridică la 13% din PIB-ul mondial.
Interesul pentru această inițiativă a fost manifestat de mai multe țări
Interesul pentru această inițiativă a fost manifestat de mai multe țări, printre care noul membru al G20, Uniunea Africană, alături de Belgia, Columbia, Franța și Spania.
În timpul președinției sale în cadrul G20, Brazilia a evidențiat problemele inegalității și necesitatea promovării unei dezvoltări durabile ca priorități principale.
Introducerea unei taxe globale minime pentru miliardari este considerată o metodă eficientă de mobilizare a resurselor financiare necesare pentru a realiza progrese semnificative în aceste domenii.
Felipe Antunes de Oliveira, reprezentant al Ministerului brazilian al Finanțelor, a subliniat importanța acestei măsuri într-o discuție cu jurnaliștii. Cu toate acestea, el a recunoscut că procesul de implementare a unei astfel de taxe va fi dificil.
„Ne așteptăm ca negocierile să fie îndelungate”, a menționat Oliveira, reflectând astfel observațiile similare ale ministrului de Finanțe Fernando Haddad în februarie, când propunerea a fost discutată pentru prima dată la Sao Paulo.
Oxfam International o vede ca o inițiativă crucială și necesară
Potrivit Oxfam International, impozitarea celor superbogați este văzută ca o inițiativă crucială și necesară pentru echitatea fiscală și economică globală. Organizația susține raportul lui Gabriel Zucman și încurajează toate țările din G20 să sprijine eforturile Braziliei în stabilirea unui acord global pentru impozitarea celor cu averi extrem de mari.
Susana Ruiz, director de politici fiscale al Oxfam International, a subliniat că această propunere este „sensibilă și serioasă” și servește intereselor economice strategice ale fiecărui guvern. Ea evidențiază importanța implementării unui sistem fiscal care să împiedice evaziunea fiscală și să asigure că cei ultrabogați contribuie corespunzător la bugetele naționale.
„Aceasta este o propunere sensibilă și serioasă, care este în interesul economic strategic al fiecărui guvern. Toate țările G20 ar trebui să susțină eforturile Braziliei de a asigura primul acord global pentru impozitarea celor superbogați. Salutăm raportul Zucman, care oferă o contribuție critică la stabilirea unui sistem care le permite celor ultrabogați să evite impozitele și nu numai să acumuleze și să protejeze cantități astronomice de avere și venituri, ci și să le ascundă guvernelor.
Faptul că guvernele iau în serios impozitarea celor ultrabogați arată că politica națională ajunge în sfârșit din urmă cu dezgustul publicului față de cei superbogați care au scăpat de la plata cotei lor echitabile din impozit pentru mult prea mult timp. Raportul Zucman reflectă ceea ce presează atât de mulți oameni obișnuiți. Și chiar milionari”, a transmis Susana Ruiz.
Acest raport va fi prezentat oficial la întâlnirea miniștrilor de finanțe G20 și a guvernatorilor băncilor centrale în luna iulie.
În raportul său recent, „Survival of the Richest” Oxfam a dezvăluit cifre alarmante privind distribuția globală a bogăției și impactul acesteia asupra inegalității sociale și economice. În perioada 2020-2022, cei mai bogați 1% din populația mondială au acumulat impresionanta sumă de 26 trilioane dolari, reprezentând 63% din totalul de 42 trilioane dolari generat global în acești ani.
În contrast, restul covârșitor al populației, adică 99%, a obținut doar 16 trilioane dolari din această nouă bogăție.
Pentru a corecta aceste discrepanțe extreme exacerbate de crizele recente, Oxfam propune introducerea unei impozitări progresive a marilor averi și o taxă de solidaritate. Potrivit organizației, aplicarea unei taxe de 5% asupra miliardarilor lumii ar putea genera anual 1,7 trilioane dolari, fonduri critice pentru reducerea sărăciei și abordarea crizei climatice.
Raportul subliniază impactul devastator al concentrării masive de bogăție în mâinile unei elite extrem de restrânse, cunoscută și sub numele de „elita poluatoare”. Acești indivizi au contribuit cu 37% la poluarea globală între 1990 și 2015, în timp ce majoritatea populației globale se confruntă cu dificultăți crescute din cauza inflației și a costurilor tot mai mari pentru energie și alimente.
În concluzie, Oxfam argumentează că impozitarea adecvată a celor ultrabogați nu este doar o necesitate economică, ci și o responsabilitate morală pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a resurselor și pentru a construi un viitor mai sustenabil pentru toată lumea.
Importanța unui acord global
Susana Ruiz subliniază importanța unui acord global robust pentru impozitarea superbogaților, afirmând că acesta ar trebui să fie suficient de ambițios pentru a reduce inegalitatea. Ea sugerează că un impozit anual net pe avere de peste 8% ar fi necesar pentru a efectua o reducere semnificativă a averii miliardarilor.
„Orice acord global de impozitare a superbogaților trebuie să fie suficient de substanțial și ambițios pentru a reduce inegalitatea. De exemplu, un impozit anual net pe avere de peste 8% ar fi necesar pentru a reduce averea miliardarului.”
Ea continuă afirmând că impozitarea adecvată a celor ultrabogați ar putea genera miliarde de dolari, care să fie folosiți pentru combaterea inegalității și pentru a aborda criza climatică. Ruiz subliniază necesitatea ca guvernele să acționeze nu doar la nivel național, ci și să coopereze la nivel internațional, având în vedere capacitatea celor ultrabogați de a-și ascunde averile peste granițe.
„Impozitarea adecvată a celor ultrabogați ar putea strânge miliarde de dolari pentru ca guvernele să combată inegalitatea și să abordeze criza climatică. Fiecare guvern trebuie să acționeze la nivel național, da, dar trebuie să coopereze și la nivel internațional, având în vedere cât de eficient se pot sustrage cei ultrabogați dincolo de granițe. Raportul lui Zucman trimite un memoriu clar celor ultrabogați: „bogăția și puterea voastră nu vă pot proteja de a vă mai plăti cota echitabilă”. Ar putea fi un pas semnificativ înainte în repararea societăților noastre distruse, divizate și inegale”, a adăugat Susana Ruiz.
Raportul lui Zucman, conform cuvintelor sale, transmite un mesaj clar celor ultrabogați că puterea și bogăția lor nu îi vor proteja de responsabilitatea de a plăti o cotă echitabilă de impozite. Aceasta, conform Susanei Ruiz, ar putea reprezenta un pas semnificativ în direcția reparării societăților afectate, divizate și inegale.
Concluzii și perspective
Propunerile pentru introducerea unor taxe globale asupra miliardarilor și implementarea unor politici fiscale progresive sunt criticate de unii și susținute de alții. Organizații precum Oxfam argumentează că o impozitare mai echitabilă ar putea strânge miliarde de dolari, necesare pentru a combate sărăcia, inegalitatea și criza climatică globală.
Totuși, realizarea unui acord global și implementarea acestor politici se confruntă cu numeroase obstacole, inclusiv opoziția din partea unor state și rezistența din partea celor mai bogați. Drumul către o soluție echitabilă și sustenabilă pare lung și anevoios, iar negocierile vor juca un rol crucial în determinarea succesului acestor inițiative.
În final, gestionarea bogăției globale și distribuirea echitabilă a resurselor sunt provocări esențiale pentru comunitatea internațională în deceniile următoare. Este necesară o acțiune decisivă și cooperare între state pentru a asigura un viitor mai sigur și mai echitabil pentru toți locuitorii planetei.
