Germania reconfigurează tranziția energetică: între realism economic și angajamente climatice

Katherina Reiche, noul ministru federal al Economiei și Energiei din partea CDU, a preluat recent mandatul de la ecologistul Robert Habeck (Verzi), promițând o abordare „mai realistă” în ceea ce privește tranziția energetică a Germaniei

Deși în timpul campaniei electorale CDU a criticat dur politicile climatice ale lui Habeck, Reiche a început prin a-l lăuda public, afirmând că „gestionarea crizei energetice din 2022 a fost o realizare aproape supraomenească”.

Această recunoaștere nu înseamnă, însă, continuitate. Dimpotrivă, noul executiv format din CDU-CSU și SPD își propune să schimbe radical direcția, plasând securitatea energetică și competitivitatea economică înaintea obiectivelor climatice ambițioase ale guvernului precedent.

„Vom abroga Legea Energiei Clădirilor” – finalul unei politici simbol

Așa-numita „Lege a pompelor de căldură” a fost una dintre cele mai controversate inițiative ale guvernului Scholz. Aceasta obliga înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu pompe de căldură ecologice pentru toate clădirile noi, dar și pentru cele renovate, începând din 2024.

Katherina Reiche a anunțat că această lege va fi abrogată complet:

„Nu putem impune o singură tehnologie și să creăm panică în rândul proprietarilor. Trebuie să încurajăm diversitatea tehnologică și să ținem cont de realitățile sociale și economice ale cetățenilor.”

De asemenea, interdicția de funcționare a centralelor termice instalate înainte de 1991 urmează a fi eliminată, pentru a „reduce presiunea și incertitudinea de pe piață”.

Investiții masive în gaze naturale – o soluție temporară sau o capcană?

Poate cea mai discutată măsură este planul de construire a unor noi centrale electrice pe gaze, cu o capacitate totală de 20 de gigawați. Reiche justifică această decizie prin nevoia de a asigura capacități de rezervă stabile în contextul eliminării treptate a cărbunelui, care ar trebui să fie complet abandonat până în 2038.

Dar experții de mediu avertizează că acest plan poate compromite tranziția ecologică.
Claudia Kemfert, expertă în politici energetice la DIW Berlin, afirmă:

„Este un plan supradimensionat. Avem deja alternative mai curate, mai ieftine și mai rapide – precum hidroenergia, bateriile și extinderea rețelelor inteligente. Investițiile în gaze ne pot bloca într-un nou tip de dependență.”

Martin Kaiser de la Greenpeace avertizează că Germania riscă să piardă poziția de lider în lupta globală pentru climă:

„Reiche ignoră semnalele date de piață și de criza climatică. În loc să accelereze tranziția energetică, propune un regres mascat în realism economic.”

Compromisuri politice și presiune internațională

Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU) a reușit totuși să includă în acordul de guvernare un plan investițional ambițios de 500 miliarde de euro, din care 100 de miliarde sunt alocate explicit protecției climatice. Aceasta a fost o concesie majoră făcută Verzilor, care au susținut în schimb modificarea Constituției pentru a permite acest pachet.

În plus, ministrul Mediului, Carsten Schneider (SPD), a primit misiunea de a redacta un nou program național de protecție a climei până la finalul anului 2025. Este însă neclar câtă putere va avea într-un guvern în care direcția principală pare să fie dictată de pragmatismul energetic și de sprijinul pentru industrie.