Potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, „inteligența artificială generativă” ar putea adăuga anual până la 4,4 trilioane de dolari economiei globale, fiind una dintre cele mai optimiste predicții privind impactul acestei tehnologii în continuă evoluție.
Raportul McKinsey vine într-un moment de dezbatere intensă privind posibilele efecte economice ale chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială asupra locurilor de muncă și economiei globale.
AI generativ, care include chatboti precum ChatGPT capabili să genereze text în răspuns la solicitări, ar putea spori productivitatea, economisind între 60 și 70% din timpul lucrătorilor prin automatizarea sarcinilor lor, conform unui raport de 68 de pagini publicat miercuri. Se estimează că jumătate din toate locurile de muncă vor fi automatizate între 2030 și 2060.
McKinsey a prognozat anterior că AI va automatiza jumătate din toate locurile de muncă între 2035 și 2075, însă avansul rapid al instrumentelor AI generative – care au câștigat popularitate la sfârșitul anului trecut – a determinat compania să revizuiască aceste estimări.
„IA generativă are potențialul de a schimba structura muncii, îmbunătățind capacitățile lucrătorilor individuali prin automatizarea anumitor activități ale acestora”, se precizează în raport.
Acest raport de la McKinsey este printre puținele care cuantifică impactul pe termen lung al AI generative asupra economiei. Publicat în contextul unei fervoare crescânde în Silicon Valley față de instrumentele AI generative precum ChatGPT și Google Bard, companiile de tehnologie și investitorii au alocat miliarde de dolari pentru dezvoltarea acestei tehnologii.
Aceste instrumente, care pot genera și imagini, videoclipuri sau continua conversații, au declanșat o dezbatere asupra modului în care vor influența locurile de muncă și economia globală. Unii experți prevăd că AI va elimina locurile de muncă ale oamenilor, în timp ce alții cred că va spori productivitatea individuală.
Săptămâna trecută, un raport Goldman Sachs a avertizat că AI ar putea perturba piața muncii, iar anumite companii ar beneficia mai mult de pe urma acestei tehnologii decât altele. În aprilie, cercetători de la Stanford și Massachusetts Institute of Technology au publicat un studiu arătând că AI generativ ar putea crește productivitatea operatorilor de call center fără experiență cu 35%.
Totuși, orice concluzie privind efectele tehnologiei poate fi prematură. David Autor, profesor de economie la MIT, a avertizat că AI generativă „nu va fi atât de miraculoasă cum susțin unii”, subliniind că „suntem într-un stadiu foarte incipient”.
Majoritatea studiilor economice privind AI generativă nu iau în considerare alte riscuri ale tehnologiei, cum ar fi posibilitatea de a răspândi dezinformare sau de a scăpa de sub controlul uman.
Marea majoritate a valorii economice generate de AI generativă va proveni cel mai probabil din automatizarea sarcinilor legate de operațiunile cu clienții, vânzări, inginerie software și cercetare și dezvoltare, conform raportului McKinsey. AI generativă poate oferi „superputeri” lucrătorilor cu înaltă calificare, a declarat Lareina Yee, partener McKinsey și autor al raportului, deoarece tehnologia poate rezuma și edita conținutul.
„Cea mai profundă schimbare pe care o vom vedea va fi transformarea muncii, și aceasta va necesita mult mai multă inovație și leadership decât tehnologia”, a adăugat ea.
Raportul a evidențiat, de asemenea, provocările pe care liderii din industrie și autoritățile de reglementare trebuie să le abordeze cu privire la AI, inclusiv îngrijorările că conținutul generat de aceste instrumente ar putea fi înșelător și inexact.
Doamna Yee a recunoscut că raportul face prognoze privind efectele AI, însă a adăugat că „dacă s-ar putea capta chiar și o treime” din potențialul acestei tehnologii, „ar fi remarcabil în următorii cinci până la 10 ani”.
