Liderii UE, mesaj comun la summitul de la Tivat: „Balcanii de Vest aparțin viitorului Uniunii Europene”

Liderii Uniunii Europene reuniți vineri la summitul UE–Balcanii de Vest de la Tivat, în Muntenegru, au transmis un semnal politic comun privind necesitatea accelerării procesului de extindere a blocului comunitar, într-un context geopolitic marcat de tensiuni crescute în vecinătatea estică și sud-estică a Europei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni, au subliniat că Uniunea Europeană trebuie să își întărească capacitatea instituțională de a primi noi membri și să facă procesul de aderare „mai rapid și mai credibil”.

„Uniunea Europeană trebuie să arate că este capabilă de extindere și că dorește extinderea”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, adăugând că absența unor noi aderări în ultimii 13 ani indică existența unor „deficiențe” în arhitectura procesului de extindere. Acesta a insistat că statele din Balcanii de Vest „aparțin viitorului Uniunii Europene”.

În același ton, Ursula von der Leyen a reafirmat că extinderea rămâne o prioritate strategică, însă a subliniat nevoia de reformare a mecanismelor actuale: UE trebuie „să facă procesul de extindere mai rapid și mai credibil”, în condițiile în care negocierile de aderare rămân complexe, tehnice și dependente de unanimitatea celor 27 de state membre.

Muntenegru, cel mai avansat candidat, dar cu un parcurs încă dificil

Gazda summitului, Muntenegru, este considerată cel mai avansat stat din regiune în procesul de aderare la UE. Țara, cu aproximativ 630.000 de locuitori, și-a depus candidatura în urmă cu 18 ani și își propune în prezent aderarea până în 2028, un obiectiv considerat ambițios de o parte semnificativă a oficialilor europeni.

Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a salutat sprijinul politic reînnoit al Bruxellesului, în condițiile în care procesul de extindere a revenit pe agenda Uniunii Europene odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Începând cu 2022, Ucraina și Republica Moldova s-au alăturat listei statelor candidate, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Toate acestea parcurg un proces de aderare de durată, care implică reforme legislative profunde, aliniere la acquis-ul comunitar și aprobarea unanimă a statelor membre în fiecare etapă.

Integrarea graduală – noul instrument al extinderii europene

Unul dintre cele mai discutate concepte la summit a fost cel al „integrării graduale”, promovat de Franța și Germania. Președintele Emmanuel Macron a explicat că această abordare ar permite statelor candidate să participe la anumite mecanisme europene înainte de aderarea deplină, inclusiv la reuniuni ale Consiliului European sau la programe comune.

„Împreună cu Germania, am propus un proces consolidat de integrare graduală”, a declarat Macron, sugerând o flexibilizare a etapelor tradiționale de aderare.

În acest context, oficialii europeni analizează și posibilitatea limitării temporare a dreptului de veto pentru noile state membre, ca măsură de prevenire a blocajelor instituționale, precum cele generate în trecut în cadrul Uniunii.

De asemenea, a fost avansată ideea unui statut intermediar de „membru asociat” pentru state precum Ucraina, care ar putea permite participarea la reuniuni și procese decizionale fără drept de vot, ca etapă de tranziție spre aderarea deplină.

Dimensiunea geopolitică a extinderii

Extinderea Uniunii Europene este privită tot mai mult prin prisma securității regionale și a competiției geopolitice. Emmanuel Macron a subliniat că regiunea Balcanilor de Vest are o importanță strategică majoră în ceea ce privește energia, rutele de migrație și stabilitatea generală a continentului.

„Această regiune este și locul unde independența Europei este în joc”, a afirmat liderul francez, referindu-se la interdependențele energetice și de securitate.

În același timp, sprijinul public pentru aderarea la UE a scăzut în unele state din regiune, inclusiv în Serbia, unde susținerea populară a coborât sub 50%, pe fondul unui proces de aderare perceput ca fiind lent și birocratic.

Mesajul Comisiei Europene: integrare prin conectivitate și beneficii directe

În paralel cu dezbaterile politice, Comisia Europeană a transmis un mesaj orientat către beneficii concrete pentru cetățeni, subliniind necesitatea apropierii reale a regiunii de piața unică europeană.

Mesajul oficial al instituției evidențiază o strategie de integrare treptată prin programe educaționale, digitalizare și conectivitate:

„Balcanii de Vest aparțin Uniunii Europene. În Muntenegru, am făcut pași pentru a apropia regiunile noastre. Totul ține de crearea unor oportunități reale pentru oameni. Din 2027, intenționăm să deschidem programul nostru de călătorii DiscoverEU pentru tinerii din toate cele șase state partenere din Balcanii de Vest. Lucrăm, de asemenea, la îmbunătățirea acordurilor de roaming și la investiții în conectivitate digitală, astfel încât să fie mai ușor să rămânem conectați. Construim o Europă mai puternică și mai conectată pentru generația următoare.”

Un proces lung, dar cu direcție politică clară

Deși summitul de la Tivat nu a generat decizii majore, liderii europeni au reafirmat consensul politic privind extinderea Uniunii, într-un moment în care echilibrul geopolitic al continentului depinde tot mai mult de stabilitatea vecinătății sale.

În lipsa unor reforme instituționale interne și a unei accelerări a negocierilor de aderare, extinderea rămâne un proces complex, dar tot mai strâns legat de obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de securitate, energie și influență globală.