Mecanismul de redresare și rezilență(RFR), la jumătatea drumului. Care sunt statele fruntașe în atragerea fondurilor europene?

Țările cu performanțe remarcabile în atragerea fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) sunt Spania, Italia și Slovacia, acestea conducând în implementarea planului, cu mențiunea că primele două beneficiare se situează și în fruntea listei în ceea ce privește suma totală de fonduri obținute.

Italia a depus deja a cincea cerere de plată, aflată în proces de evaluare, în timp ce Spania, Slovacia și Croația au înaintat cereri numerotate patru.

România se numără printre cele cinci țări care au depus cereri de plată numărul trei, iar aceasta este încă în proces de evaluare. Cu toate că țara noastră ar putea primi cele 2,7 miliarde de euro aferente acestei cereri în luna martie, este important de remarcat că România înregistrează un ușor decalaj, având în vedere că statele membre au posibilitatea să depună două cereri de plată din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) pe an. În anul precedent, România a transmis doar cererea de plată numărul trei, iar în privința cererii de plată numărul patru, conform informațiilor Economedia, aceasta va fi depusă în trimestrul III.

Până în prezent, România a îndeplinit 21 din cele 507 de jaloane propuse, reprezentând 4,1% din total. Din obiectivele stabilite până în trimestrul I al anului 2023, țara noastră a realizat 13%.

Cu toate acestea, există o îngrijorare cu privire la ritmul de progres, deoarece procentul actual de îndeplinire a obiectivelor este în urmă față de calendarul indicativ stabilit în programele naționale de referință pentru perioada 2020-2022. Riscurile de întârziere au fost semnalate în rapoartele de țară, România fiind printre țările menționate în acest context, alături de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Irlanda și Polonia.

Comisia Europeană indică că 13 state membre au solicitat sprijin sub formă de împrumut, printre care se numără și România.

Rezultatele până acum arată că Mecanismul RRF a avut un impact pozitiv asupra creșterii economice în UE, cu investiții publice crescând de la 3,0% în 2019 la 3,3% în 2023. Totuși, există diferențe regionale notabile, cu efecte mai semnificative în țările din sud și est comparativ cu cele centrale.

Oficialii europeni estimează că termenul limită al PNRR nu va fi prelungit până în 2026, având în vedere constrângerile legate de împrumuturile Comisiei și necesitatea unanimității între statele membre.