Modificări ale reglementărilor fiscale ale UE – ritm individual de reducere a datoriei pentru fiecare țară în parte

Potrivit comunicatului vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, citat de Reuters, în cea de-a doua parte a lunii octombrie, este așteptată decizia CE cu privire la modificările reglementărilor fiscale ale Uniunii Europene 

Este foarte posibil ca aceste noi reglementări să ofere țărilor posibilitatea de a veni cu un ritm individual de reducere a datoriei, în conformitate cu cele declarate sâmbătă, 10.09.2022

Menționăm faptul că reglementările fiscale ale Uniunii Europene vizează protejarea valorii monedei euro prin limitarea posibilității de efectuare a împrumuturilor guvernamentale. De asemenea, UE a procedat, în luna martie 2020, la suspendarea aplicării normelor prevăzute în Pactul de stabilitate şi creştere.

Astfel, la ora actuală, printre regulile cărora țările europene nu trebuie să se mai supună se numără și celebra normă potrivit căreia deficitul public nu trebuie să treacă de 3% din Produsul Intern Brut, dar și cea a obligativității menținerii datoriei publice până în 60% din Produsul Intern Brut

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat, ulterior reuniunii miniştrilor de Finanţe ai UE, care a avut loc la Praga, faptul că punctul de interes al viitoarelor reglementări este reprezentat de garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice, în timp scurt urmând să crească și atenția acordată investițiilor guvernamentale.

Potrivit acestuia, „(…) vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”.

Ulterior suspendării regulilor legate de disciplina bugetară, impactul major al pandemiei de COVID-19 a fost resimțit prin prisma cheltuielilor publice mari (miliarde de euro), efectuate pentru susținerea sistemelor de sănătate, economiilor, dar si companiilor și pieței muncii

Aducem la cunoștința cititorilor noștri faptul că, la ora actuală, datoriile țărilor aflate în blocul comunitar sunt, după cum urmează: aproximativ 185% din PIB în Grecia, aproximativ 150% din PIB în Italia, 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

Potrivit lui Valdis Dombrovskis, „Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”.

Astfel, specialiștii în domeniu sunt de părere că noile reglementări sunt absolut necesare, în condițiile în care vechile reguli nu sunt aplicabile țărilor cu grad mare de îndatorare

Potrivit ministrului ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura, „Reglementările trebuie să fie clare, ele trebuie să fie executorii, ceea ce înseamnă că trebuie să fie realiste. Indiferent ce schimbări vom face, trebuie să ne asigurăm că sunt realiste”.

Se pare că inițiativa Comisiei Europene va consta în concentrarea unui unic indicator observabil, precum criteriul cheltuielilor. Acest indicator oferă guvernelor posibilitatea majorării anuale a cheltuielilor, direct proporțional cu creșterea potențială economică – ritmul la care creşte o economie fără a genera inflaţie excesivă

Astfel, în baza celor explicate de economica.net, „când economia creşte mai rapid decât potenţialul şi se supraîncălzeşte, cheltuielile mai reduse ajută la răcirea ei. Când economia creşte sub potenţial, cheltuielile guvernamentale mai mari ajută la redresarea sa.”

De asemenea, Fondul Monetar Internaţional a venit cu propunerea potrivit căreia fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un ritm distinct de reducere a datoriei. Propunerea FMI menționează faptul că „Viteza şi ambiţia ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare”.

Poate cel mai important aspect îl reprezintă stabilirea nivelului riscului. Astfel, acesta se pare că ar trebui determinat în baza unei analize sustenabile a datoriei și a unei metodologii comune, stabilită de un nou Consiliul Fiscal European sau de adjuncţii miniştrilor de Finanţe ai UE.

 „Ţările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii trei-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut şi un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când îşi fac planuri”, potrivit FMI.