Olga URSU, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, despre presiunea de peste 6 miliarde de lei asupra bugetului: „Cum și de unde găsim banii pentru aceste măsuri?”

Republica Moldova s-ar putea confrunta în sezonul rece cu o presiune financiară de peste 6 miliarde de lei pentru procurarea și stocarea gazelor, susține deputata MAN și membră a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Olga Ursu

Parlamentara cere Guvernului să explice de unde vor fi identificate resursele necesare și în ce măsură eventualele costuri suplimentare vor afecta bugetul de stat, compensațiile pentru populație și economia.

Problema lichidităților necesare pentru sectorul energetic a fost ridicată în cadrul ședinței Comisiei pentru economie, buget și finanțe, unde deputații au fost informați despre necesarul financiar care ar putea apărea în perioada următoare pentru asigurarea rezervelor de gaze.

Potrivit informațiilor prezentate de Olga Ursu, procurarea și stocarea gazelor ar putea genera o presiune de peste 3,5 miliarde de lei asupra lichidităților. La această sumă s-ar putea adăuga alte aproximativ 2,3 miliarde de lei pentru stocurile destinate regiunii transnistrene.

În total, necesarul financiar menționat de deputată se apropie de 5,8 miliarde de lei, iar în funcție de evoluția prețurilor, necesarul de compensații și alte intervenții în sector, presiunea asupra finanțelor publice ar putea depăși pragul de 6 miliarde de lei.

Întrebarea deputatei: de unde vor veni banii

Olga Ursu, deputat MAN și membră a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, a cerut explicații privind sursa acestor resurse și mecanismul prin care eventualele lipsuri de lichiditate ale operatorilor energetici vor fi acoperite.

„Cum și de unde găsim în buget peste 6 miliarde de lei suplimentar pentru aceste măsuri?”, a întrebat parlamentara.

Întrebarea apare în contextul în care procurarea gazelor presupune mobilizarea unor resurse financiare importante înainte ca acestea să fie recuperate integral prin consum și plățile utilizatorilor. În cazul în care compania de stat Energocom va avea nevoie de resurse suplimentare pentru achiziții și constituirea stocurilor, diferența ar putea necesita sprijin financiar din partea statului.

Premierul a recunoscut că în sezonul rece pot apărea „rupturi de lichiditate”, iar Energocom ar putea avea nevoie de sprijin de la bugetul de stat. Posibilitatea unor asemenea situații este prezentată de Guvern drept unul dintre motivele pentru care autoritățile solicită instrumentele suplimentare oferite de instituirea stării de urgență.

Costurile pentru regiunea transnistreană, o presiune suplimentară

O componentă distinctă a necesarului financiar o reprezintă stocurile de gaze destinate regiunii transnistrene.

Potrivit cifrelor invocate de Olga Ursu, pentru aceste rezerve ar putea fi necesare aproximativ 2,3 miliarde de lei. Deputata consideră că modul de finanțare a acestor volume trebuie clarificat, inclusiv în ceea ce privește eventualul impact asupra bugetului de stat.

Problema devine cu atât mai relevantă cu cât autoritățile trebuie să asigure simultan securitatea energetică pentru malul drept al Nistrului, constituirea rezervelor și funcționarea sistemului energetic în condițiile unor riscuri suplimentare pe piața regională.

Tarife mai mari și posibile costuri suplimentare pentru compensații

Olga Ursu a solicitat explicații și în privința impactului pe care eventualele majorări de tarife l-ar putea avea asupra bugetului public.

Întrebările parlamentarului vin în contextul solicitării de către Termoelectrica a majorării tarifelor, ceea ce poate genera, în funcție de deciziile finale și de mecanismele de protecție aplicate consumatorilor, necesități suplimentare pentru compensarea populației.

În acest scenariu, presiunea financiară asupra statului ar putea avea mai multe componente: finanțarea sau susținerea lichidității companiilor energetice, procurarea și stocarea gazelor, acoperirea necesarului pentru regiunea transnistreană și eventualele compensații pentru consumatorii afectați de majorarea costurilor.

De ce nu sunt utilizate instrumente fiscale temporare?

Deputata MAN a pus în discuție și politica fiscală aplicată în contextul creșterii costurilor energetice.

Olga Ursu a întrebat de ce Guvernul nu utilizează instrumente fiscale temporare, precum reducerea TVA sau a accizelor, pentru a diminua presiunea asupra populației și mediului de afaceri.

Astfel de măsuri au fost utilizate în diferite forme de mai multe state membre ale Uniunii Europene în perioade de presiune asupra prețurilor la energie, cu scopul de a reduce temporar povara fiscală asociată consumului.

Pentru Republica Moldova, problema ridicată de deputată ține de alegerea mecanismului prin care costurile crizei energetice sunt distribuite: prin intervenții directe de la buget, prin politici tarifare, prin compensații acordate consumatorilor sau prin măsuri fiscale temporare.

O problemă de lichiditate care poate deveni problemă bugetară

Din perspectiva financiară, una dintre principalele întrebări este dacă necesarul de lichiditate al Energocom va putea fi gestionat în interiorul resurselor disponibile companiei sau dacă va fi necesară o intervenție directă a statului.

În cazul în care Guvernul va trebui să aloce resurse suplimentare, acestea vor trebui identificate fie prin realocări bugetare, fie prin alte mecanisme de finanțare, într-un context în care bugetul public trebuie să acopere simultan cheltuieli pentru infrastructură, protecție socială, servicii publice și alte priorități.

În acest context, Olga Ursu solicită clarificări nu doar asupra volumului de bani necesar, ci și asupra sursei concrete de finanțare și a modului în care aceste costuri vor fi reflectate în buget.

Pentru deputata MAN, problema centrală este dacă Republica Moldova dispune de resursele necesare pentru a acoperi simultan necesarul energetic, eventualele rupturi de lichiditate ale Energocom, stocurile destinate regiunii transnistrene și costurile suplimentare generate de tarife și compensații.

Întrebarea formulată în cadrul Comisiei pentru economie, buget și finanțe rămâne, astfel, una cu implicații directe asupra politicii bugetare pentru următoarea perioadă: de unde vor fi găsite miliardele de lei necesare și cine va suporta, în final, costul acestor măsuri?