Parlamentul European contestă la CJUE utilizarea fondului SAFE de 150 miliarde de euro pentru planul ReARM Readiness 2030

Parlamentul European a decis să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) după ce Comisia Europeană a activat o procedură prin care a ocolit legislativul european în privinţa fondului de 150 de miliarde de euro destinat planului ReARM Readiness 2030, potrivit unui comunicat de presă al PE, citat de Euractiv și preluat de Agerpres.

Mobilizarea fondurilor pentru apărare europeană

Planul ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030, a fost prezentat în luna martie de Comisia Europeană și prevede mobilizarea unor fonduri de până la 800 de miliarde de euro pentru dotarea Uniunii Europene cu o „descurajare credibilă” până în 2030. O componentă esențială a planului o constituie împrumuturile în valoare de 150 de miliarde de euro, destinate achizițiilor de echipamente militare produse în Europa.

Aceste împrumuturi, finanțate prin instrumentul SAFE (Support to Armament Europe), vor permite țărilor membre să investească direct în industria de apărare europeană. De asemenea, fondurile pot fi accesate de state terțe, precum Ucraina, pentru proiecte care consolidează securitatea și susțin dezvoltarea capacităților militare regionale. Până în prezent, 18 state membre UE și-au exprimat oficial interesul pentru accesarea a cel puțin 127 de miliarde de euro prin acest mecanism.

Disputa juridică: legitimitate democratică versus urgență strategică

Problema ridicată de Parlamentul European nu este legată de scopul fondului, ci de cadrul legal utilizat. În luna mai, miniștrii UE au aprobat regulamentul SAFE fără a consulta Parlamentul European, ceea ce, în opinia PE, subminează legitimitatea democratică a deciziei.

Pentru a ocoli Parlamentul, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a invocat articolul 122 din Tratatul privind funcționarea UE, clauză rezervată în mod obișnuit situațiilor de urgență, precum pandemia de COVID-19. Această procedură permite ca propunerea să fie negociată direct cu Consiliul UE, reducând rolul Parlamentului la o simplă funcție consultativă.

În aprilie, Comisia de afaceri juridice a PE (JURI) a emis o opinie oficială potrivit căreia articolul 122 nu se aplică în acest context. Experții Parlamentului au subliniat că instrumentul legal ales de Comisie nu îndeplinește condițiile pentru procedura de urgență și lipsește de o bază juridică solidă.

Răspunsul Comisiei Europene

Într-o scrisoare adresată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în luna mai, s-a avertizat că Executivul UE ar putea fi adus în fața instanței europene. Comisia a respins însă criticile, susținând că utilizarea clauzei de urgență este „deplin justificată” și că SAFE reprezintă „un răspuns excepțional și temporar la o provocare urgentă și existențială” pentru securitatea europeană.

Impact economic și perspective

Planul ReARM Readiness 2030 are implicații economice și industriale semnificative. Prin stimularea industriei europene de apărare, fondul SAFE poate genera investiții strategice, creare de locuri de muncă și transfer de tehnologie în sectoarele militare și civile conexe. În același timp, disputa juridică poate întârzia implementarea unor proiecte esențiale pentru securitatea și autonomia strategică a Uniunii Europene, afectând planificarea bugetară și coordonarea între statele membre.

Decizia Parlamentului European de a contesta regulamentul SAFE în fața CJUE marchează un moment de tensiune între autoritățile europene privind echilibrul între legitimitatea democratică și nevoia de reacție rapidă în fața provocărilor strategice. Evoluția acestui litigiu va fi urmărită atent de investitori, autorități naționale și companii din sectorul de apărare, având potențialul de a redefini modul în care UE mobilizează resurse financiare în domeniul securității.