International
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat un proiect de lege care reglementează statutul terenurilor și relațiile cu investitorii din Portul Internațional Liber Giurgiulești
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în primă lectură, un proiect de lege care reglementează statutul terenurilor și relațiile cu investitorii din Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), declarându-le de utilitate publică
Conform noilor prevederi, după expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate de investitori și rezidenți vor fi transferate în proprietatea statului.
@tvmoldova1 Modificările legislative stabilesc durata contractelor de arendă, protecția bunurilor statului și condiții pentru investiții de 28 de milioane de dolari în infrastructura portuară.
Modificări legislative și obiective
Vicepremierul Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a explicat că proiectul operează modificări la legea din 2005 privind activitatea portului și clarifică relațiile cu noul investitor al PILG. Aceste ajustări vizează atât termenul de arendă, cât și metodologia de calcul al plăților, care vor crește proporțional cu extinderea suprafeței aflate sub drept de superficie.
În decembrie 2025, compania „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, deținută de statul român, a preluat pachetul majoritar al operatorului PILG, Danube Logistics, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Republica Moldova a renegociat termenul de arendă printr-o hotărâre de Guvern, reducând perioada de drept de superficie de la 2104 la 2075, conform noului acord.
Implicații economice
Legea prevede că PILG poate avea o suprafață maximă de 120 de hectare. În prezent, pentru cele 55 de hectare aflate în locațiune, statul ar putea încasa cel puțin 25.000 de euro anual, în comparație cu taxa fixă actuală de 1.000 de euro pe an. Ministerul Dezvoltării Economice estimează că suma va crește exponențial pe măsură ce suprafața portului se extinde, cu potențialul de a aduce venituri semnificative la bugetul de stat.
Vicepremierul Osmochescu a precizat:
„Astăzi, suma minimă ar fi de aproximativ 500.000 de lei. Pe măsură ce suprafața inclusă în PILG se extinde, calculul plății se va face proporțional, aducând venituri considerabile pentru dezvoltarea infrastructurii, drumurilor și serviciilor publice.”
După anul 2030, când expiră perioada actuală de scutiri fiscale, PILG va achita taxe portuare similare celor aplicate Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, situat în imediata apropiere, consolidând astfel uniformitatea regimului fiscal și al codului vamal, mai ales în contextul integrării în Uniunea Europeană.
Dezvoltarea infrastructurii și impactul asupra comerțului
Potrivit parlamentarilor din fracțiunea majoritară, PILG nu a aparținut niciodată statului Republica Moldova, însă legea aprobată creează premise pentru dezvoltarea portului și predictibilitate pentru investitorii generali și rezidenți. Investițiile anunțate de noul investitor, estimate la 28 milioane de dolari, includ construcția de dane noi, terminale moderne și conectarea infrastructurii navale la calea ferată și la rețeaua rutieră.
Deputatul Sergiu Lazarencu a evidențiat beneficiile economice directe:
Reducerea timpilor de tranzit și a costurilor pentru exporturile agricole, inclusiv vinurile moldovenești.
Consolidarea securității energetice prin accesul la un terminal petrolier modern.
Reducerea cu până la 20% a costurilor de transport al containerelor din Constanța, sporind competitivitatea produselor moldovenești pe piețele internaționale.
La finalul anului 2025, PILG avea 74 de companii rezidente și aproximativ 800 de angajați, evidențiind importanța portului ca motor economic și hub logistic regional.
Controverse și opoziție
Opoziția parlamentară a criticat rapiditatea procesului legislativ, invocând lipsa de transparență și solicitând prezentarea unui plan detaliat privind dezvoltarea portului și impactul asupra cetățenilor. Deputații socialiști și comuniști au atras atenția asupra termenelor lungi de guvernare postcomunistă necesare pentru a reveni la acest acord și au acuzat guvernarea actuală de prelungirea activității zonei libere pentru încă 25 de ani, în ciuda criticilor anterioare.
Votul și perspectivele finale
Proiectul a fost susținut de 53 de deputați, 21 au votat împotrivă, iar 17 nu au participat la vot. Legea urmează să fie supusă votului final în lectura a doua. Dacă va fi adoptată, aceasta va crea cadrul legal necesar pentru dezvoltarea PILG, protejarea bunurilor statului și atragerea investițiilor străine directe, consolidând rolul portului în comerțul și logistica Republicii Moldova.
