O inimă umană care bate… într-un porc
Cercetători din China au realizat un progres științific remarcabil: au dezvoltat o structură cardiacă umană funcțională într-un embrion de porc. Inima, care a început să bată autonom și a funcționat timp de 21 de zile, reprezintă un pas important spre posibilitatea cultivării de organe umane în animale, în scopuri de transplant.
Studiul a fost condus de echipa doctorului Lai Liangxue de la Institutele de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou și a fost publicat în revista Science Progress. Oamenii de știință au injectat celule stem umane modificate genetic în embrioni de porc aflați în stadiul de morulă – o etapă foarte timpurie a dezvoltării.
După ce embrionii au fost implantați în scroafe, cercetătorii au observat apariția unei inimi miniaturale, formată din celule umane și capabilă să bată singură. Prezența celulelor umane a fost confirmată prin markeri genetici specifici. „Este o demonstrație clară că celulele umane nu doar că supraviețuiesc într-un organism porcin, ci contribuie activ la formarea unui organ viabil”, afirmă autorii cercetării.
Himere și provocări etice
Această cercetare se încadrează în domeniul delicat al creării de himere om-animal – organisme care combină celule din două specii. Scopul final este generarea de organe umane în animale-gazdă, pentru a reduce deficitul acut de organe disponibile pentru transplant.
Chiar dacă rezultatele sunt încurajatoare, mai sunt multe necunoscute. Embrionii au fost menținuți în viață doar 21 de zile, o durată prea scurtă pentru a evalua pe deplin funcționalitatea organului. În plus, s-a constatat că celulele umane pot interfera cu dezvoltarea normală a inimii porcine.
Un alt aspect nerezolvat este proporția exactă a celulelor umane în structura cardiacă finală – un factor esențial pentru eficiența și siguranța transplantului viitor.
Un pas către transplanturi personalizate
Porcii sunt frecvent utilizați în cercetarea transplanturilor din cauza asemănărilor biologice cu oamenii. Proiecte anterioare din Statele Unite au reușit să dezvolte țesuturi umane în șoareci, inclusiv la nivel cerebral.
Totuși, domeniul ridică numeroase întrebări: unde se trasează limita între specii? Ce statut ar avea o ființă hibridă? Ce reguli ar trebui stabilite? Aceste dileme etice intensifică dezbaterea internațională, iar cercetătorii solicită reglementări stricte pentru supravegherea acestui tip de cercetare.
Un viitor cu potențial uriaș
Deși suntem încă departe de aplicarea clinică, succesul cercetătorilor chinezi oferă o imagine promițătoare asupra viitorului medicinei regenerative. În timp, am putea ajunge să cultivăm organe umane întregi – inimă, rinichi, ficat – în interiorul porcilor, perfect compatibile cu sistemul imunitar al pacientului.
Este o linie fină între progres științific și dileme morale, între nevoia de a salva vieți și redefinirea granițelor biologice. Însă pentru pacienții care așteaptă un transplant, acest tip de cercetare poate aduce speranță concretă.