Presiuni crescute asupra Comisiei Europene pentru excluderea îngrășămintelor din CBAM: România și alte state susțin fermierii în fața creșterii costurilor

Guvernele țărilor cu sectoare agricole dezvoltate cresc presiunea asupra Comisiei Europene pentru a excluderea temporară a îngrășămintelor din mecanismul Uniunii Europene de ajustare la frontieră a taxei pe carbon (CBAM)

Măsura, solicitată de Austria și sprijinită de alte 11 state, are ca scop atenuarea impactului asupra costurilor de producție ale fermierilor europeni, afectate de recentele scumpiri ale îngrășămintelor.

Contextul CBAM și impactul asupra agriculturii europene

Mecanismul de ajustare la frontieră a taxei pe carbon (CBAM), intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, urmărește să protejeze producătorii europeni de importurile ieftine din țări cu standarde mai slabe privind emisiile de carbon. Prin impunerea unui preț pe importurile din state care nu practică taxe climatice, UE urmărește să echilibreze condițiile de concurență și să încurajeze partenerii comerciali să adopte practici de fabricație cu emisii reduse.

Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor europene și ai fermierilor atrag atenția că aplicarea CBAM la îngrășăminte, un factor major al costurilor agricole, ar putea provoca presiuni suplimentare asupra sectorului arabil. Potrivit oficialilor austrieci, prețurile îngrășămintelor au crescut semnificativ din 2020, iar CBAM riscă să amplifice aceste creșteri, afectând direct competitivitatea fermierilor europeni.

Poziția statelor membre: România printre susținători

În cadrul unei reuniuni solicitate de Austria la Bruxelles, unsprezece țări – printre care și România – au susținut propunerea de a suspenda temporar aplicarea CBAM pentru îngrășăminte. Ministrul Agriculturii din România, Florin-Ionuț Barbu, a declarat:

„Fermierii noștri nu pot fi puși în situația de a plăti singuri costul tranziției verzi. Creșterea prețurilor la îngrășăminte, generată de aplicarea CBAM, lovește direct în competitivitatea agriculturii europene și, implicit, în siguranța alimentară. România susține o abordare echilibrată: protecția mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecția fermierilor și cu menținerea capacității de producție în Uniunea Europeană.”

România solicită nu doar suspendarea CBAM pentru amoniac și uree, ci pentru toate tipurile de îngrășăminte utilizate în agricultură, precum și identificarea unor mecanisme europene de compensare și sprijin pentru fermieri.

Critici și riscuri pentru schema CBAM

În schimb, producătorii locali de îngrășăminte, europarlamentari preocupați de mediu și mai multe guverne europene avertizează că o excludere ar submina eficiența CBAM și ar afecta competitivitatea producătorilor interni. Potrivit ministrului polonez al agriculturii, Stefan Krajewski:

„Dorim o soluție optimă pentru a menține securitatea alimentară, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a evita posibilele impacturi negative asupra competitivității producătorilor de îngrășăminte din UE.”

Există, așadar, o tensiune între obiectivele de mediu și necesitatea protejării fermierilor în perioada de tranziție verde.

Măsuri deja adoptate de Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunțat în decembrie 2025 modificări legislative menite să ofere ajutor fermierilor și să suspende unele tarife pentru componentele îngrășămintelor, compensând parțial costul suplimentar al CBAM. Totuși, aprobarea unei suspendări formale poate dura luni de zile, deoarece guvernele și Parlamentul European trebuie să valideze activarea clauzei de urgență, un proces legislativ complex.

Divergențe între statele membre

Pozițiile statelor membre variază: Germania, Belgia, Finlanda, Suedia și Olanda și-au exprimat sprijinul pentru protejarea producătorilor interni, în timp ce Spania și Italia au adoptat poziții mai nuanțate. În schimb, Austria, România și alte țări insistă pe suspendarea imediată pentru a proteja fermierii și a evita pierderi de competitivitate.

Concluzii

Discuțiile privind CBAM reflectă tensiunea dintre obiectivele climatice și necesitatea protejării economiei reale. Agricultura europeană se confruntă cu provocări semnificative legate de creșterea costurilor de producție, iar deciziile care urmează la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European vor avea un impact direct asupra competitivității fermierilor și securității alimentare. România se află printre statele care solicită măsuri concrete de sprijin, subliniind că tranziția verde nu trebuie să devină o povară insuportabilă pentru sectorul agricol.