Rabla Plus și relația România–China în sectorul auto electric: creșterea subvențiilor direcționate către producători chinezi în ultimul deceniu

Programul Rabla Plus, conceput inițial ca instrument strategic pentru accelerarea tranziției verzi și modernizarea parcului auto din România, a devenit în ultimii ani și un canal indirect de finanțare pentru industria auto chineză

Datele furnizate de Ministerul Mediului, analizate pe perioada 2016–2025, arată că producătorii chinezi sau companiile cu acționariat chinez au beneficiat de ecotichete în valoare totală de cel puțin 146,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 28,2 milioane de euro la cursul actual.

Fenomenul a cunoscut o accelerare puternică în ultimii trei ani, pe fondul expansiunii globale a industriei auto chineze și al creșterii cererii pentru vehicule electrice accesibile. Dacă în primii ani ai programului sumele direcționate către producătorii chinezi reprezentau doar câteva procente din bugetul total, în 2025 acestea au ajuns la un nivel record de 16,5%.

Creștere accelerată după pandemie

Datele analizate indică o schimbare structurală în piața auto electrică din România. În perioada 2016–2022, numărul ecotichetelor pentru vehicule electrice produse de companii chineze s-a menținut la niveluri relativ reduse, în general între 100 și 150 de unități anual. Situația s-a schimbat radical în 2024 și 2025.

În 2024, un sfert dintre autoturismele electrice cumpărate prin Programul Rabla Plus proveneau de la producători chinezi sau de la companii cu participații chineze. Cu un an înainte, în 2023, ponderea era de doar 1,3%, ceea ce evidențiază viteza cu care brandurile asiatice au reușit să câștige teren pe piața românească.

Anul 2023 a reprezentat însă recordul absolut în ceea ce privește valoarea nominală a ecotichetelor încasate de producătorii chinezi: 36,5 milioane de lei. În 2024 s-a înregistrat cel mai mare număr de vehicule achiziționate prin acest mecanism:

• 622 de autoturisme electrice;
• 99 de vehicule hibride;
• 1.431 de motociclete electrice.

Segmentul motocicletelor și scuterelor electrice s-a dovedit deosebit de profitabil pentru producătorii chinezi. În 2023, peste 80% dintre ecotichetele acordate pentru această categorie au fost direcționate către companii din China sau afiliate acestora. Evoluția coincide cu dezvoltarea accelerată a serviciilor de livrare și a flotelor urbane utilizate în platformele de food delivery.

Dacia Spring – paradoxul „mașinii românești” fabricate integral în China

Deși Dacia este de departe cel mai mare beneficiar al programului Rabla, situația modelului Spring ilustrează complexitatea lanțurilor globale de producție.

Între 2016 și 2025, Dacia a acumulat peste 21.000 de ecotichete, aproape de patru ori mai multe decât Tesla și de peste cinci ori mai multe decât Volkswagen. Însă cea mai mare parte a acestor subvenții a fost generată după lansarea modelului Dacia Spring, produs integral în China, în uzinele Dongfeng din provincia Hubei.

Deși vehiculul aparține Grupului Renault și este comercializat sub brandul Dacia, întregul proces de asamblare are loc în Asia. Astfel, fiecare ecotichet acordat pentru achiziția unui Dacia Spring a reprezentat, în practică, un sprijin indirect pentru capacitatea industrială chineză.

Această realitate pune în lumină una dintre marile dileme ale politicilor europene de mobilitate verde: stimularea rapidă a electrificării versus susținerea industriei auto europene.

BYD și ofensiva chineză pe piața românească

Intrarea oficială a companiei chineze BYD pe piața românească, în mai 2025, confirmă schimbarea de paradigmă din sectorul auto. În doar un an, producătorul chinez a reușit să urce pe locul 13 în clasamentul general al producătorilor care au beneficiat de ecotichete Rabla în ultimul deceniu.

Strategia BYD vizează direct segmentul de piață dominat până acum de Dacia și alți producători europeni, mizând pe prețuri competitive și autonomie ridicată. Acest avans se înscrie într-o tendință europeană mai amplă: potrivit estimărilor Comisiei Europene, cota de piață a mărcilor chineze de vehicule electrice în UE a crescut de la sub 1% în 2019 la 8% în 2024 și ar putea ajunge la 15% în 2025.

Avantajul principal al producătorilor chinezi rămâne prețul. Vehiculele electrice fabricate în China sunt, în medie, cu aproximativ 20% mai ieftine decât modelele europene comparabile, diferență explicată inclusiv prin subvențiile masive acordate de statul chinez industriei auto.

Motocicletele electrice, aproape la egalitate cu autoturismele ca valoare a subvențiilor

O analiză agregată a celor trei categorii de ecotichete — autoturisme electrice, hibride și motociclete — relevă un aspect surprinzător: motocicletele electrice au generat aproape aceeași valoare totală a subvențiilor precum autoturismele full-electric.

În perioada 2016–2025:

• motocicletele electrice au cumulat ecotichete de 62,27 milioane lei;
• autoturismele electrice au totalizat 65,51 milioane lei.

Diferența relativ mică se explică prin explozia cererii din intervalul 2022–2024. În 2023, de exemplu, valoarea tichetelor acordate motocicletelor electrice a depășit semnificativ segmentul autoturismelor electrice: 26,93 milioane lei față de 7,39 milioane lei.

Uniunea Europeană reacționează: taxe suplimentare pentru vehiculele electrice chinezești

Ascensiunea rapidă a producătorilor chinezi a determinat reacții la nivel european. În octombrie 2024, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat introducerea unor taxe vamale suplimentare de până la 35,3% pentru automobilele electrice fabricate în China, pe lângă taxa standard de import de 10%.

Decizia reflectă îngrijorările privind concurența considerată neloială și impactul subvențiilor acordate de statul chinez asupra pieței europene. Germania, una dintre principalele economii auto ale continentului, s-a opus măsurii, invocând dependența industriei sale de exporturile către China.

Rabla 2026: orientare spre „conținut european”

În acest context, Programul Rabla 2026 ar putea marca o schimbare majoră de strategie. Potrivit proiectului de buget al Administrației Fondului pentru Mediu, programul destinat persoanelor fizice va beneficia de aproximativ 300 de milioane de lei și va pune accent pe vehiculele produse sau asamblate în Europa.

Fostul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că noua orientare urmărește stimularea industriei europene și reducerea dependenței de importurile asiatice.

O eventuală introducere a unui criteriu de „conținut european” ar putea modifica semnificativ piața vehiculelor electrice din România și ar repoziționa avantajele competitive dintre producătorii europeni și cei chinezi.

O dilemă strategică pentru România și Europa

Cazul Rabla Plus evidențiază tensiunea tot mai puternică dintre obiectivele climatice și politica industrială europeană. Pe de o parte, vehiculele chinezești au contribuit la accelerarea electrificării și la creșterea accesibilității automobilelor electrice pentru consumatori. Pe de altă parte, o parte semnificativă a fondurilor publice europene și naționale a susținut indirect capacități industriale din afara Uniunii Europene.

În următorii ani, politicile de subvenționare vor trebui să găsească un echilibru între:

• reducerea emisiilor și stimularea mobilității electrice;
• protejarea industriei auto europene;
• menținerea competitivității prețurilor pentru consumatori;
• și evitarea unei dependențe industriale excesive de China.

Programul Rabla 2026 ar putea deveni primul test major al acestei noi filozofii economice și industriale europene.