Războiul tarifelor dintre SUA și China zguduie economia globală: o confruntare fără învingători

Transformarea tensiunilor internaționale într-un război economic și comercial cu China a devenit, pentru Statele Unite, o strategie de ieșire din impasul creat de politica tarifară globală, dar una cu costuri uriașe și implicații profunde

Administrația americană, condusă de fostul președinte Donald Trump, pare dispusă să își asume sacrificii interne în speranța consolidării unei supremații economice pe termen lung, însă succesul acestei strategii depinde crucial de refacerea alianțelor și de sprijinul partenerilor internaționali.

Începutul războiului tarifar a fost marcat pe 2 aprilie prin introducerea de tarife generalizate asupra tuturor bunurilor importate, pe fondul unui deficit comercial considerabil. Măsura, anunțată încă din campania electorală a lui Trump, a fost percepută ca un șoc economic, determinând imediat turbulențe pe piețele financiare globale, scăderea dolarului și un val de vânzări de certificate de Trezorerie americană. În mod neașteptat, SUA au fost nevoite să amâne măsurile pentru 90 de zile, în contextul presiunilor interne și externe, lansând în paralel o serie de negocieri individuale cu 75 de state.

China, în schimb, a ales o abordare de forță, aplicând contra-tarife ce au ajuns la 145% față de cele 125% impuse produselor americane. Această escaladare a deschis un nou front al conflictului economic, cu efecte directe asupra piețelor globale și cu riscul declanșării unei recesiuni mondiale. Într-un context de lipsă de încredere generalizată, chiar și reperele tradiționale de siguranță financiară – precum obligațiunile americane pe 10 ani – au suferit fluctuații dramatice, în timp ce investitorii s-au reorientat masiv către piața europeană.

Războiul tarifelor s-a transformat într-un caz-școală de forță și negociere dură, mizând pe slăbirea economică a adversarului și pe intimidare strategică. Strategia americană, fondată pe așa-numita „madman theory”, presupune impunerea unor condiții economice extreme pentru a forța adversarul la concesii, o tactică riscantă într-un sistem economic globalizat, în care SUA și China sunt profund interdependente.

Pe de altă parte, Beijingul a răspuns cu prudență strategică, evitând escaladări majore, dar refuzând să arate public vreo slăbiciune. Președintele Xi Jinping, confruntat cu o economie aflată în încetinire și cu o populație expusă unei propagande naționaliste intense, a preferat să mențină o poziție de forță, evitând orice semnal de cedare în fața presiunilor americane.

Fostul secretar al Trezoreriei, Janet Yellen, avertizează că actualele tarife sunt profund nocive și produc efecte economice negative în ambele economii, accentuând incertitudinea globală. Într-o lume în care comerțul este complet globalizat, o confruntare economică de acest tip nu are învingători. Decuplarea dintre cele două superputeri este aproape imposibilă fără efecte devastatoare asupra consumatorilor, companiilor și investițiilor globale.

Confruntarea SUA-China rămâne o bătălie cu mize uriașe. În lipsa unei strategii clare, bazate pe cooperare și încredere internațională, politica tarifelor poate genera mai degrabă instabilitate decât supremație economică. America are nevoie nu doar de ambiție, ci și de susținerea partenerilor internaționali pentru a-și menține rolul de lider într-o economie mondială tot mai fragilă.