Regiunea Cernăuți | Comunitatea românească solicită păstrarea rețelei de licee cu predare în limba română în cadrul reformei educaționale din Ucraina

Reforma liceală și educația în limba română, în centrul discuțiilor

Reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți solicită ca reforma învățământului liceal din Ucraina să nu conducă la reducerea rețelei de instituții în care se studiază în limba română. În cadrul unei întrevederi cu autoritățile regionale, desfășurate la 11 august, aceștia au cerut păstrarea instituțiilor existente și identificarea unor soluții compatibile cu standardele europene privind educația în limba maternă.

Întâlnirea a avut loc în urma discuțiilor anterioare ale unui grup de lucru dedicat reorganizării sistemului liceal și alinierii reformei educaționale la procesul de integrare europeană a Ucrainei. La reuniune au participat reprezentanți ai administrației regionale, inclusiv Oksana Hryniuk, director interimar al Departamentului de Educație și Știință.

Comunitatea românească cere păstrarea întregii rețele școlare

Potrivit Auricăi Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, în cadrul discuțiilor au fost prezentate principalele riscuri pe care reorganizarea sistemului liceal le-ar putea genera pentru comunitatea românească.

Solicitarea vizează toate instituțiile de învățământ cu predare în limba română, inclusiv școlile care dispun în prezent de clase liceale. În regiunea Cernăuți există peste 30 de astfel de instituții, iar comunitatea consideră că reforma trebuie analizată la nivelul întregului sistem, nu doar în cazul câtorva licee.

Bojescu susține că reorganizarea nu ar trebui aplicată în grabă și propune amânarea reformei pentru comunitățile românești până când vor putea fi evaluate efectele acesteia la nivel național.

„Nu solicităm deschiderea unor școli noi, ci păstrarea instituțiilor care funcționează deja. Este vorba despre menținerea accesului la educația în limba maternă și evitarea unui regres al rețelei de licee din comunitățile noastre”, a declarat reprezentanta comunității.

România, prezentată drept model de bune practici

În cadrul întrevederii a fost prezentat și modelul educațional din România în ceea ce privește protejarea drepturilor minorităților naționale. Exemplul a fost invocat prin prisma situației comunității ucrainene din România.

Deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi, reprezentant al minorității ucrainene în Parlamentul României și președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, a descris sistemul românesc drept un reper de bune practici la nivel european și internațional.

Printre elementele evidențiate se numără garantarea dreptului la educație în limba maternă, reprezentarea minorităților în instituțiile publice, sprijinul financiar acordat comunităților și dialogul instituțional dintre autorități și organizațiile minorităților.

Un exemplu îl constituie posibilitatea organizării unor grupe pentru studierea limbii ucrainene chiar și în localitățile unde numărul elevilor este redus. Astfel, copiii din mai multe școli pot fi reuniți într-o singură grupă, la solicitarea părinților și a organizației reprezentative a comunității.

Soluții europene pentru școlile cu efective reduse

Aurica Bojescu consideră că apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană nu ar trebui să conducă la diminuarea drepturilor educaționale ale minorităților. În acest context, ea propune menținerea unei rețele funcționale de licee cu predare în limba română în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Pentru instituțiile care nu ating numărul minim de elevi prevăzut de legislație, reprezentanta comunității consideră că ar putea fi identificate surse europene și internaționale de finanțare pentru acoperirea costurilor suplimentare.

În acest sens au fost menționate localitățile Boian și Carapciu. La Boian învață peste 400 de elevi, însă localitatea nu este inclusă în noua rețea de licee, în timp ce la Carapciu, unde sunt mai puțin de 300 de elevi, menținerea ciclului liceal ar putea fi susținută inclusiv prin finanțări externe.

Situația elevilor din Ropcea

Un alt punct de îngrijorare îl reprezintă situația elevilor din Ropcea, localitate cu populație majoritar românească. În cazul în care ciclul liceal nu va mai funcționa în localitate începând din septembrie 2027, elevii ar urma să facă naveta la Storojineț.

Comunitatea consideră că o asemenea soluție nu răspunde nevoilor elevilor români, mai ales în condițiile în care în localitatea de destinație nu ar exista clase cu predare în limba română. Reprezentanții românilor solicită ca elevilor să le fie asigurat dreptul de a continua studiile în limba maternă în propriile comunități.

Personalitatea juridică separată, o problemă pentru mediul rural

Discuțiile au vizat și prevederea potrivit căreia școlile primare, gimnaziile și liceele ar trebui să aibă personalitate juridică, administrații separate și să funcționeze în clădiri distincte.

Potrivit reprezentanților comunității românești, această cerință este dificil de aplicat în mediul rural, unde clădirile școlare au fost construite pentru a găzdui toate nivelurile de educație, iar autoritățile locale nu dispun de imobile suplimentare.

În acest context, se solicită introducerea unor excepții pentru localitățile rurale și pentru instituțiile în care educația este oferită în limbile minorităților naționale.

Îngrijorări privind extinderea modelului bilingv

Un alt subiect discutat a fost implementarea unor proiecte-pilot de educație bilingvă, inclusiv la Liceul „Alexandru Ilschi” din Crasna, cu posibilitatea extinderii ulterioare la Ciudei.

Comunitatea românească avertizează că transformarea instituțiilor cu predare integrală în limba română în licee bilingve ar putea afecta continuitatea educației în limba maternă și interesele comunității pe termen lung.

Reprezentanții comunității au subliniat că, dacă există elevi care doresc să studieze în limba ucraineană, pot fi identificate soluții pentru aceștia, fără transformarea școlilor românești în instituții bilingve.

Rezultatele elevilor români la limba ucraineană

Aurica Bojescu a oferit drept exemplu situația unui elev din Stănești, regiunea Cernăuți, care a obținut punctajul maxim de 200 de puncte la evaluarea independentă la limba ucraineană.

În opinia sa, rezultatul demonstrează că elevii din școlile cu predare în limba română pot atinge un nivel foarte bun de cunoaștere a limbii de stat și în cadrul actualului model educațional.

Se solicită armonizarea legislației cu standardele europene

Reprezentanții comunității consideră necesară modificarea legislației educaționale și a planului de acțiuni privind integrarea europeană, astfel încât acestea să fie corelate cu prevederile constituționale și standardele europene privind drepturile minorităților.

În ceea ce privește solicitarea României de amânare cu doi ani a aplicării reformei liceale pentru școlile românești, Bojescu consideră că această perioadă ar putea fi utilizată pentru evaluarea efectelor reformei și identificarea unei soluții care să permită reorganizarea sistemului fără afectarea comunităților naționale.

„Integrarea europeană trebuie construită, în primul rând, prin luarea în considerare a intereselor comunităților locale, nu doar pe baza unor agende naționale care nu reflectă realitățile din teritoriu”, a subliniat aceasta.

Totodată, reprezentanta comunității a atras atenția asupra faptului că, deși elevii din școlile românești au dobândit dreptul de a susține testele naționale de absolvire în limba română, pe platforma Ministerului Educației nu sunt încă disponibile suficiente manuale, materiale de pregătire și teste-pilot în această limbă.

Noua rețea de licee din regiunea Cernăuți

În forma inițială a rețelei liceelor academice, aprobată în octombrie 2025, erau prevăzute patru licee cu predare integrală în limba română și nouă instituții mixte.

Liceele cu predare integrală în limba română erau planificate în Cernăuți și în comunele Hliboca, Ostrița și Herța. În același timp, licee mixte urmau să funcționeze în Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuții de Jos, Storojineț, Ciudei și Mămăliga.

Configurația inițială a provocat îngrijorări, întrucât mai multe localități cu tradiție în educația în limba română riscau să rămână fără clase liceale în limba maternă.

Patru licee românești incluse în lista actualizată

La 16 iulie 2026, Consiliul Regional Cernăuți a revizuit rețeaua instituțiilor care vor asigura învățământul liceal. Lista actualizată include patru instituții cu predare în limba română: Liceul din Voloca, Liceul „Grigore Nandriș” din Mahala, Liceul din Ostrița și Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu.

Numărul total al instituțiilor care vor asigura învățământ liceal în regiune a fost majorat de la 59 la 65. Cu toate acestea, reprezentanții comunității românești consideră că extinderea listei nu soluționează toate problemele.

Solicitările vizează păstrarea tuturor instituțiilor cu predare în limba română care funcționează în prezent, inclusiv a celor care dispun deja de ciclu liceal.

Problema școlilor românești, discutată la nivel București–Kiev

Păstrarea instituțiilor de învățământ cu predare în limba română se află și pe agenda dialogului bilateral dintre România și Ucraina.

La 15 iulie 2026, în cadrul discuțiilor de la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat necesitatea identificării unor soluții pentru menținerea școlilor românești din Ucraina, inclusiv a celor care au ciclul liceal.

Anterior, în timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la București, la 12 martie 2026, partea română propusese amânarea cu doi ani a aplicării reformei pentru instituțiile cu predare în limba română, astfel încât soluțiile să poată fi identificate prin dialog bilateral.

În urma întâlnirii din 11 august, autoritățile regionale au anunțat că vor continua analiza situației din localitățile în care părinții solicită păstrarea sau înființarea unor licee. Dialogul urmează să continue, cu luarea în considerare a intereselor comunității românești și a dreptului elevilor de a beneficia de educație în limba maternă, în conformitate cu principiile și standardele europene.