Regiunea Odesa | Reforma educațională pune presiune pe liceele rurale și școlile cu predare în limba română

Incertitudini înaintea noului an școlar

Înaintea începerii anului școlar 2026–2027, reforma învățământului secundar din Ucraina generează numeroase incertitudini pentru elevii claselor a X-a și a XI-a, părinți și cadre didactice. Principala problemă este lipsa unei soluții legislative clare privind continuarea studiilor în școlile de origine și finanțarea claselor care nu sunt incluse în noul model al NȘU – Noua Școală Ucraineană.

Situația este cu atât mai complicată în comunitățile rurale, unde reorganizarea liceelor poate însemna pentru elevi deplasarea către alte localități pentru a-și continua studiile.

Reforma NȘU și generațiile aflate în tranziție

Reforma educațională a fost lansată fără ca toate etapele privind trecerea către noul sistem liceal să fie suficient de clar reglementate. Elevii care urmează programul NȘU știu că, după absolvirea clasei a IX-a, vor trebui să aleagă un liceu care oferă nivelul superior de studii.

În schimb, situația elevilor care, în anul școlar 2026–2027, vor fi în clasele a X-a și a XI-a este diferită. Aceștia nu urmează programul NȘU și mai au nevoie de doar doi ani de studiu pentru finalizarea ciclului secundar. În mod normal, acest lucru ar presupune posibilitatea de a-și continua studiile în școala în care au început ciclul educațional.

Cine trebuie să asigure finanțarea claselor?

Una dintre principalele probleme este lipsa unui mecanism legislativ clar pentru finanțarea claselor a X-a și a XI-a din anul școlar 2026–2027.

Ministerul Educației și Științei indică Parlamentul ca fiind responsabil pentru soluționarea lacunei legislative, în timp ce părinții și comunitățile școlare așteaptă o decizie concretă. Din 2018 până în 2026, funcția de ministru al Educației a fost ocupată de cinci persoane, însă problema tranziției elevilor care urmează programul de doi ani la nivelul liceal nu a fost soluționată în timp util.

Două proiecte de lege depuse în Parlament

Pentru rezolvarea situației, în martie 2026 au fost înregistrate în Rada Supremă două proiecte legislative: nr. 15082 și proiectul alternativ nr. 15082-1.

Primul proiect, înregistrat la 16 martie, urmărește modificarea legislației astfel încât elevii să poată finaliza studiile liceale în aceeași instituție în care au început ciclul educațional. Proiectul alternativ, înregistrat la 26 martie, propune asigurarea unei tranziții fără schimbarea forțată a școlii pentru elevii care au început studiile în sistemul anterior NȘU.

Ambele inițiative au fost analizate de Direcția Științifico-Expertă a Radei Supreme și transmise Ministerului Educației și Științei pentru examinare.

Ministerul a confirmat posibilitatea continuării studiilor în școala natală

La 3 aprilie, Ministerul Educației și Științei a emis clarificări privind situația elevilor care au absolvit clasa a IX-a în anul școlar 2025–2026. Potrivit acestora, elevii nu sunt obligați să treacă imediat la sistemul de 12 ani și pot continua studiile în instituția de învățământ în care au studiat până atunci.

Cu toate acestea, cele două proiecte de lege se află în continuare în proces de examinare în comisiile parlamentare, iar implementarea efectivă a soluției depinde de adoptarea cadrului legislativ.

Septembrie se apropie, iar școlile trebuie să se pregătească

Presiunea asupra autorităților este accentuată de apropierea noului an școlar, care începe la 1 septembrie 2026. Până atunci trebuie stabilite clasele, numărul de elevi, repartizarea orelor și situația cadrelor didactice.

Părinții și reprezentanții societății civile solicită ca problema să fie introdusă cât mai urgent pe agenda Parlamentului. În lipsa unei decizii, familiile nu știu dacă trebuie să își înscrie copiii în alte instituții sau să aștepte o soluție legislativă.

Vacanța parlamentară întârzie soluționarea problemei

În luna iunie a existat o încercare de a aduce proiectele în atenția Parlamentului, însă acestea nu au fost adoptate. Până la jumătatea lunii august, parlamentarii s-au aflat în vacanță, în timp ce școlile și familiile au rămas fără o decizie definitivă.

Fostul ministru al Educației a declarat în luna mai că, după adoptarea legii, ministerul va putea emite rapid actele normative necesare aplicării acesteia. Noul ministru al Educației, numit în iulie 2026, nu a oferit până în prezent o soluție concretă privind continuarea studiilor în școlile de origine.

Comunitățile locale ajung să decidă soarta unor licee

În lipsa unei intervenții legislative clare, o parte din responsabilitate ajunge la nivelul administrațiilor locale. Potrivit experților parlamentari în domeniul educației, comunitățile teritoriale sunt cele care înființează școlile publice, iar consiliile locale au posibilitatea legală de a amâna reorganizarea unor instituții în gimnazii până la 1 septembrie 2028.

Această situație ridică însă întrebări privind limitele competențelor locale și relația dintre deciziile consiliilor locale și legislația națională privind reforma educației.

Liceele cu predare în limba română, printre cele mai afectate

Problemele sunt deosebit de importante pentru comunitățile românești din regiunea Odesa, unde mai multe instituții de învățământ riscă să piardă statutul de liceu.

În luna iunie, în Unitatea Teritorială Sarata a fost aprobată transformarea liceului din Satu Nou în gimnaziu. Instituția reprezenta singura școală cu predare în limba română din raionul Cetatea Albă și constituia principala opțiune pentru elevii din cele șase sate românești din zonă care doreau să își continue studiile în limba maternă.

O situație similară a apărut în Borisăuca, unde Consiliul Orășenesc Tatarbunar a decis în luna iulie transformarea liceului local în gimnaziu începând cu anul școlar 2026–2027. În consecință, elevii care vor ajunge în clasa a X-a trebuie să se deplaseze la un liceu din orașul Tatarbunar pentru a continua studiile.

Risc de pierdere a claselor și a cadrelor didactice

Întârzierea adoptării legislației poate avea efecte pe termen lung. Dacă părinții sunt nevoiți să își înscrie copiii în alte instituții înainte de adoptarea legii, școlile de origine ar putea rămâne fără suficienți elevi pentru formarea claselor a X-a și a XI-a.

În acest caz, chiar și o eventuală soluție legislativă favorabilă elevilor ar putea veni prea târziu pentru unele instituții. Problema se extinde astfel și asupra cadrelor didactice, în special în școlile rurale, unde numărul redus de elevi face deja dificilă menținerea claselor și a posturilor.

O decizie necesară înainte de începerea anului școlar

Reforma educațională din Ucraina intră într-o etapă critică, iar lipsa unor decizii rapide pune presiune atât asupra familiilor, cât și asupra administrațiilor școlare și locale.

Pentru comunitățile românești din regiunea Odesa, miza este și mai mare: păstrarea liceelor cu predare în limba română și asigurarea dreptului elevilor de a-și continua studiile cât mai aproape de comunitatea de origine. În lipsa unei soluții legislative înainte de începutul anului școlar, incertitudinea riscă să se transforme în reorganizări ireversibile ale unor instituții de învățământ.