Republica Moldova a solicitat energie de avarie din România după atacurile asupra infrastructurii ucrainene

Atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au avut loc în weekendul trecut, au provocat dezechilibre în sistemul electroenergetic regional, determinând Republica Moldova să solicite energie de avarie din România.

Această intervenție tehnică a fost esențială pentru menținerea stabilității sistemului național și pentru asigurarea consumului intern, dar implică costuri semnificative, estimate între 300 și 400 de euro pe megawatt, conform declarațiilor ministrului Energiei, Dorin Junghietu.

În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, Junghietu a explicat că sistemul energetic al Republicii Moldova este echilibrat și susținut de fluxurile de energie provenite din Ucraina. „Atacurile de vineri și sâmbătă asupra rețelelor ucrainene au afectat capacități de producție și distribuție, generând un deficit de energie. Pentru a menține echilibrul și stabilitatea sistemului nostru, am fost nevoiți să luăm energie de avarie din România timp de aproximativ trei ore, în valoare de circa 270 MW”, a precizat oficialul.

Ministrul a subliniat că această măsură a fost una strict tehnică, nu comercială. Costul energiei de avarie este calculat ulterior și poate fi mai ridicat decât cel al energiei obținute în mod obișnuit. „Prețul energiei de avarie îl vom cunoaște la sfârșitul lunii, după finalizarea calculelor, dar acesta poate ajunge la 300–400 euro/megawatt”, a menționat Dorin Junghietu.

În plus, ministrul a precizat că structura schimburilor transfrontaliere rămâne neschimbată: Republica Moldova importă energie din România, dar cea mai mare parte este redirecționată către Ucraina. Pentru a preveni situații similare în viitor, au fost implementate măsuri tehnice suplimentare, inclusiv ajustarea și reconfigurarea sistemului național, precum și utilizarea conexiunilor suplimentare cu România pentru a consolida stabilitatea rețelei.

O soluție pe termen mediu pentru reducerea vulnerabilităților o reprezintă noua linie electrică Vulcănești–Chișinău, aproape finalizată. Aceasta va traversa opt raioane și 35 de localități pe o lungime de 157 de kilometri și va conecta stația Vulcănești cu Chișinău, consolidând nodul energetic și reducând dependența de rețelele vechi.

Ministrul a mai făcut un apel către cetățeni pentru un consum rațional al energiei electrice, pentru a evita deconectările și pentru a menține stabilitatea sistemului. „Curba de consum s-a modificat semnificativ, cu valori de peste 700 MW încă de dimineață. Ajustarea confortului termic și un consum responsabil contribuie direct la stabilitatea rețelei naționale”, a explicat Junghietu.

Operatorul de sistem, Moldelectrica, a confirmat că liniile de interconexiune erau aproape de capacitate maximă, iar pentru a preveni suprasarcinile a fost solicitată energie de avarie din România prin linia de 400 kV Isaccea–Vulcănești. România a exportat peste 1.300 MW, acoperind atât necesarul intern al Republicii Moldova, cât și exportul ulterior către Ucraina, care a primit aproape 1.000 MW. Fluxurile de energie au fost susținute în principal de producția hidrocentralelor și parcurilor eoliene din România.

Această situație evidențiază importanța interconexiunilor regionale și a cooperării tehnice între state, demonstrând modul în care solidaritatea energetică poate asigura funcționarea stabilă a sistemelor electroenergetice în contexte de criză.