International
România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro în infrastructura de transport. Parteneriatele public-private, o posibilă soluție de finanțare
Infrastructura de transport, esențială pentru competitivitatea economică
România are nevoie de investiții estimate la 75 de miliarde de euro în infrastructura de transport în actualul deceniu, iar parteneriatele public-private ar putea deveni unul dintre principalele mecanisme de finanțare a proiectelor de modernizare și dezvoltare. Subiectul a fost discutat în cadrul conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), la care au participat reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri.
Potrivit lui Sebastian Metz, directorul general al AHK România, economia țării s-a dezvoltat într-un ritm mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani. Această diferență generează necesitatea unor investiții consistente, care să permită infrastructurii să țină pasul cu evoluția pieței și cu cerințele companiilor.
Oficialul a subliniat că transporturile și logistica reprezintă elemente fundamentale pentru funcționarea economiei, întrucât susțin activitatea industrială, comerțul și exporturile. Drumurile, căile ferate și porturile contribuie la circulația mărfurilor și la conectarea întreprinderilor cu piețele interne și internaționale.
În același timp, dezvoltarea infrastructurii este importantă pentru consolidarea rezilienței economice, reducerea blocajelor logistice și îmbunătățirea capacității României de a valorifica oportunitățile comerciale din regiune.
Investiții de 75 de miliarde de euro și noi mecanisme de finanțare
Mariana Ioniță, secretar general în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a declarat că autoritățile române sunt deschise dezvoltării parteneriatelor public-private pentru realizarea proiectelor de infrastructură. Acest model ar putea avea un rol tot mai important în finanțarea investițiilor, prin atragerea capitalului privat și valorificarea experienței companiilor specializate.
Potrivit strategiei de investiții a ministerului, necesarul financiar pentru infrastructura de transport în acest deceniu este estimat la 75 de miliarde de euro. Până în prezent, au fost accesate aproximativ 17,5 miliarde de euro din fonduri europene, ceea ce evidențiază importanța identificării unor surse suplimentare pentru acoperirea necesarului de finanțare.
Pe lângă fondurile europene, autoritățile iau în calcul alocările de la bugetul de stat, împrumuturile și parteneriatele public-private. În acest context, reprezentanta MTI a menționat posibilitatea alocării a 2% din produsul intern brut (PIB) pentru infrastructură în fiecare an, pe parcursul următorului deceniu, în funcție de deciziile bugetare.
Mariana Ioniță a evidențiat, totodată, contribuția pe care companiile germane o pot avea la dezvoltarea proiectelor din România, prin experiența acumulată, tehnologiile moderne și expertiza tehnică. Implicarea acestora ar putea sprijini atât realizarea investițiilor, cât și îmbunătățirea standardelor de operare și administrare a infrastructurii.
Modernizarea rețelelor rutiere, feroviare, maritime și aeriene
Printre prioritățile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se numără extinderea rețelei de drumuri și modernizarea infrastructurii existente. Obiectivul vizează atât dezvoltarea unor noi conexiuni, cât și reabilitarea și reconstruirea infrastructurii care necesită intervenții.
Potrivit Marianei Ioniță, eforturile de investiții trebuie să acopere mai multe categorii de transport, inclusiv infrastructura feroviară, maritimă și aviatică. O abordare integrată ar putea contribui la îmbunătățirea conectivității între regiunile țării și la diversificarea opțiunilor de transport pentru pasageri și mărfuri.
Modernizarea infrastructurii este relevantă și pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea eficienței logistice și facilitarea accesului companiilor la piețele externe. În paralel, dezvoltarea conexiunilor dintre diferitele moduri de transport poate susține transportul multimodal și poate consolida rolul României în rețelele logistice europene.
Republica Moldova pune accent pe conectivitate și integrare europeană
Pentru Republica Moldova, dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o prioritate economică și strategică, fiind legată de creșterea competitivității, consolidarea rezilienței și avansarea procesului de integrare europeană.
Mircea Păscăluță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, a subliniat că infrastructura nu trebuie privită exclusiv ca un ansamblu de drumuri, căi ferate și porturi. În viziunea sa, aceasta are un rol direct în dezvoltarea economică, securitatea și conectarea țării la rețelele europene de transport.
Printre prioritățile prezentate de oficialul moldovean se numără dezvoltarea transportului feroviar și fluvial, continuarea proiectelor asociate Autostrăzii Unirii și modernizarea portului Giurgiulești. Aceste investiții ar putea îmbunătăți legăturile de transport dintre Republica Moldova, România și celelalte piețe europene.
Dezvoltarea unor conexiuni mai eficiente este importantă pentru facilitarea exporturilor, reducerea costurilor logistice și creșterea accesului companiilor moldovenești la infrastructura regională. În același timp, diversificarea rutelor de transport poate contribui la consolidarea securității economice și la diminuarea dependenței de anumite coridoare logistice.
Porturile Giurgiulești, Galați și Constanța, într-o perspectivă logistică regională
Unul dintre subiectele importante ale discuțiilor a fost necesitatea coordonării infrastructurii portuare din România și Republica Moldova. Mircea Păscăluță a susținut că porturile Giurgiulești, Galați și Constanța ar trebui privite ca elemente complementare ale unui sistem logistic regional interconectat, nu ca infrastructuri care funcționează separat.
O asemenea abordare ar putea facilita circulația mărfurilor între transportul fluvial, maritim, feroviar și rutier, oferind companiilor mai multe opțiuni pentru organizarea lanțurilor de aprovizionare. Integrarea operațională și dezvoltarea conexiunilor dintre porturi ar putea contribui la valorificarea mai eficientă a poziției geografice a regiunii.
Potrivit oficialului moldovean, un sistem logistic regional bine coordonat ar putea deservi nu doar România și Republica Moldova, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu. În acest context, modernizarea portului Giurgiulești și consolidarea legăturilor cu infrastructura din România pot avea o importanță deosebită pentru dezvoltarea comerțului regional.
Opt companii germane explorează oportunități de afaceri în România și Republica Moldova
Conferința AHK România a fost organizată în cadrul unei misiuni economice care reunește opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii. Delegația se află în România și Republica Moldova în perioada 26–30 octombrie 2026, cu scopul de a identifica oportunități de colaborare și potențiali parteneri locali.
Din delegație fac parte Duisburger Hafen AG (Duisport), Bayernhafen, TriCon Container-Terminal Nürnberg, DSD HILGERS Stahlbau, DS Spedition, Eberl Internationale Spedition, Edgar Rothermel Internationale Spedition și Stöhr Logistik.
Companiile participante activează în domenii precum transportul rutier și feroviar, transportul multimodal, transportul naval, operarea terminalelor portuare, soluțiile logistice și tehnologiile destinate eficientizării transporturilor. Aceste competențe pot fi relevante pentru proiectele de modernizare a infrastructurii și pentru dezvoltarea unor servicii logistice adaptate cerințelor pieței europene.
Programul delegației include prezentări de companii, întâlniri bilaterale cu potențiali parteneri și activități de networking. Evenimentele și vizitele sunt organizate în București, Brăila, Galați și Constanța, precum și la portul Giurgiulești, oferind participanților posibilitatea de a analiza direct oportunitățile de cooperare din regiune.
Misiunea economică se desfășoară în cadrul Programului de dezvoltare a piețelor pentru întreprinderile mici și mijlocii al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania. Inițiativa urmărește facilitarea accesului companiilor germane pe piețele externe și identificarea unor parteneriate comerciale durabile.
Cooperarea regională, importantă pentru dezvoltarea coridoarelor logistice
Discuțiile din cadrul conferinței au evidențiat necesitatea unor investiții consistente în infrastructura de transport și a unei colaborări mai strânse între autorități și mediul privat. Pentru România, Republica Moldova și Ucraina, dezvoltarea conexiunilor rutiere, feroviare și portuare poate contribui la creșterea schimburilor comerciale și la integrarea mai eficientă în rețelele logistice europene.
În acest context, parteneriatele public-private, accesarea fondurilor europene și implicarea companiilor internaționale ar putea avea un rol important în mobilizarea resurselor necesare. Coordonarea proiectelor de infrastructură la nivel regional ar putea facilita dezvoltarea unor coridoare de transport mai eficiente și ar consolida poziția regiunii în comerțul european.










