România, Bulgaria și Grecia încep implementarea coridorului strategic Marea Neagră–Marea Egee

Vicepremierul interimar și ministrul Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, va organiza o reuniune cvadripartită la care vor participa Bulgaria, Grecia, România și Comisia Europeană, a anunțat joi Ministerul Transporturilor de la Sofia. Informația este transmisă de agenția BTA și preluată de Agerpres.

Start oficial pentru implementarea coridorului

Întâlnirea marchează debutul fazei operaționale a memorandumului de cooperare privind coridorul Marea Neagră–Marea Egee, document semnat în decembrie 2025, la Bruxelles, cu sprijinul comisarului european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas.

Pe agenda discuțiilor se află identificarea surselor de finanțare pentru proiecte, fie prin fonduri europene, fie prin parteneriate public-private, precum și posibilitatea formulării unor solicitări comune de sprijin la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, participanții vor analiza detaliile tehnice ale proiectelor și calendarul de implementare.

Un alt subiect major îl reprezintă eliminarea blocajelor administrative și procedurale care, în mod tradițional, întârzie realizarea marilor investiții în infrastructură. Vor fi evaluate stadiile proiectelor deja planificate și vor fi căutate soluții concrete pentru probleme legate de autorizare, achiziții publice, standarde de construcție și interoperabilitate.

La forumul programat pentru vineri vor lua parte, printre alții, ministrul adjunct al Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Ionuț-Cristian Săvoiu, coordonatorul coridorului european Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, Mario Mauro, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Ivanov, ministrul Apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai instituțiilor financiare.

Vicepremierul Karadjov va susține o conferință de presă înainte de deschiderea oficială a lucrărilor.

Ce prevede acordul de cooperare

Memorandumul de înțelegere reflectă angajamentul comun al celor trei state de a accelera modernizarea și interoperabilitatea conexiunilor strategice feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare.

Consolidarea cooperării este menită să stimuleze mobilitatea, schimburile comerciale, coeziunea economică și securitatea la nivel regional.

Acordul prevede și crearea unei platforme dedicate coridorului Marea Neagră–Marea Egee, care va reuni miniștrii transporturilor din Bulgaria, Grecia și România pentru coordonare politică și orientare strategică în procesul de implementare. Activitatea va fi susținută de coordonatori europeni și instituții ale UE, fiind derulată la nivel tehnic.

Poziția Comisiei Europene

Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat:
„Acest angajament al Greciei, Bulgariei și României marchează un pas decisiv pentru consolidarea celui mai strategic coridor nord-sud din Europa de Sud-Est. Prin intensificarea cooperării, consolidăm conectivitatea pentru cetățeni și pentru întreprinderi, precum și securitatea, competitivitatea și reziliența Europei în Marea Egee, în Marea Neagră și pe Dunăre. Comisia Europeană va sprijini aceste state membre în fiecare etapă.”

Tzitzikostas a subliniat că obiectivul coridorului este valorificarea poziției geografice a regiunii printr-o coordonare mai strânsă a planificării, finanțării și calendarului de execuție între parteneri.

Potrivit acestuia, axa Salonic–Alexandroupoli–București va deveni o componentă-cheie a rețelei europene de transport, cu impact atât asupra conectivității civile, cât și asupra mobilității militare pentru UE și NATO.

Avertisment pentru România

România riscă să se transforme într-un punct critic pentru dezvoltarea strategică a Europei de Sud-Est. În cadrul Forumului Economic de la Sofia, oficiali bulgari, experți europeni și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale au indicat infrastructura românească — în special deficitul de poduri peste Dunăre și lipsa conexiunilor eficiente pe axa Nord–Sud — drept principalul „gât de sticlă” care afectează conectivitatea regională, securitatea UE și accesul la investiții de miliarde de euro din surse publice și private.