România devine rută strategică pentru aprovizionarea Ucrainei cu combustibili. Kievul pregătește extinderea infrastructurii feroviare și fluviale

Ucraina și România își consolidează cooperarea pentru dezvoltarea rutelor logistice destinate aprovizionării cu combustibili, în contextul riscurilor generate de război și al necesității de diversificare a lanțurilor de aprovizionare

Kievul anunță acorduri concrete pentru extinderea capacității logistice a infrastructurii feroviare și navigabile care traversează România, în timp ce cele două state pregătesc măsuri pentru accelerarea traficului naval pe Canalul Sulina.

Direcția românească devine astfel tot mai importantă pentru securitatea energetică și logistică a Ucrainei, atât prin infrastructura feroviară, cât și prin conexiunile fluviale de pe Dunăre.

Prim-viceprim-ministrul și ministrul Energiei al Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat că autoritățile de la Kiev au ajuns la acorduri privind creșterea capacității logistice a rutelor care trec prin România. Decizia vine în urma întâlnirii recente dintre președinții Ucrainei și României, Volodymyr Zelenskyy și Nicușor Dan, iar implementarea măsurilor urmează să fie coordonată la nivel guvernamental.

„Am ajuns la acorduri concrete privind extinderea capacității logistice a căilor ferate și a căilor navigabile prin România, în urma recentei întâlniri dintre președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și președintele României, Nicușor Dan. Lucrăm la nivel guvernamental pentru a le pune în aplicare”, a declarat Denys Shmyhal.

România, parte a strategiei Ucrainei de diversificare a aprovizionării

Discuțiile privind infrastructura de transport au loc într-un moment în care autoritățile ucrainene își intensifică măsurile pentru menținerea stabilității pieței combustibililor și pentru pregătirea sistemului energetic și logistic în eventualitatea unor noi perturbări provocate de război.

La 3 septembrie 2026, autoritățile ucrainene evaluau piața combustibililor ca fiind controlată și echilibrată, iar resursele existente permiteau acoperirea necesarului curent al consumatorilor.

În paralel, Kievul continuă să caute soluții pentru diversificarea rutelor de aprovizionare, România ocupând un loc important în această strategie.

Extinderea capacităților feroviare și fluviale poate permite Ucrainei să își reducă dependența de anumite coridoare logistice și să își consolideze accesul la surse externe de combustibili și alte produse strategice.

Măsurile sunt completate de creșterea rezervelor de combustibil și de dezvoltarea unor noi capacități de stocare.

Ucraina pregătește un sistem de stocare subterană a combustibililor

În cadrul strategiei de creștere a rezilienței energetice, guvernul ucrainean a lansat și un proiect-pilot pentru stocarea subterană a combustibililor.

Obiectivul este dezvoltarea unui sistem extins de instalații subterane, care să permită păstrarea în condiții de siguranță a produselor petroliere și să ofere un nivel suplimentar de protecție în cazul unor atacuri sau perturbări ale infrastructurii convenționale de depozitare.

Prin combinarea rezervelor suplimentare cu noi capacități de stocare și cu diversificarea rutelor de import, Ucraina urmărește să își consolideze capacitatea de a menține aprovizionarea pieței chiar și în condiții de risc militar ridicat.

Canalul Sulina, în centrul cooperării logistice româno-ucrainene

O componentă esențială a noii strategii logistice o reprezintă Canalul Sulina, una dintre principalele conexiuni navigabile prin care mărfurile ucrainene ajung pe piața europeană.

La sfârșitul lunii august, reprezentanții instituțiilor române și ucrainene au convenit crearea unui centru comun de coordonare destinat accelerării circulației navelor pe Canalul Sulina.

Discuțiile au reunit reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), ai Comisiei Europene și ai autorităților ucrainene responsabile de infrastructura portuară și transport.

Din partea României au participat secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scriosteanu, directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, directorul pentru rute maritime al AFDJ, Bogdan Bike-Benuce, și managerul public al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ionuț Petrescu.

Comisia Europeană a fost reprezentată de Alan Baron, șeful echipei „Solidarity Routes”.

Întâlnirea a avut ca obiectiv principal corelarea planurilor României privind dezvoltarea Canalului Sulina cu necesitățile tot mai mari ale infrastructurii portuare și logistice ucrainene de pe Dunăre.

Creșterea capacității de tranzit și reducerea timpilor de așteptare

Creșterea capacității de tranzit a Canalului Sulina și reducerea timpilor de așteptare pentru nave au fost principalele obiective stabilite de participanți.

Pentru atingerea acestora, România și Ucraina au convenit asupra mai multor măsuri operaționale.

Una dintre acestea vizează crearea unui centru comun de coordonare USPA–AFDJ, care să permită o interacțiune permanentă între administrațiile portuare și o coordonare mai eficientă a circulației navelor.

Totodată, partea română urmează să analizeze posibilitatea creșterii numărului de echipe de inspecție ale serviciilor vamale și de frontieră, astfel încât un număr mai mare de nave să poată fi procesat simultan.

Un alt obiectiv este continuarea proiectului „PRIMUS”, care ar urma să permită navigația navelor pe Canalul Sulina și în timpul nopții. Extinderea intervalului operațional al canalului ar putea contribui direct la creșterea volumului de mărfuri tranzitate.

De asemenea, România și Ucraina vor organiza cursuri comune de formare pentru agenții și brokerii vamali, cu accent pe procedurile de vămuire aplicabile în contextul regulilor spațiului Schengen.

În paralel, autoritățile și-au asumat să depună eforturi comune pentru creșterea capacității generale de tranzit și a numărului de nave care pot traversa Canalul Sulina.

Presiunea asupra infrastructurii dunărene crește

Importanța acestor măsuri este amplificată de presiunea tot mai mare exercitată asupra rutelor logistice dunărene.

Canalul Sulina reprezintă o infrastructură strategică pentru transporturile comerciale ucrainene, iar orice reducere a capacității de tranzit poate genera întârzieri și costuri suplimentare pentru operatori.

În contextul în care Ucraina încearcă să își mențină fluxurile comerciale și să își diversifice rutele de aprovizionare, eficientizarea transportului prin România capătă o importanță economică și strategică tot mai mare.

Recent, aproximativ 70 de nave se aflau în așteptare în rada Sulina, în condițiile în care traficul pe canal putea fi afectat timp de două zile de condițiile meteorologice nefavorabile.

Oficialii români au atras, totodată, atenția asupra unor informații apărute în spațiul public românesc și ucrainean cu privire la întârzierile navelor, subliniind că acestea nu reflectă întotdeauna în totalitate cauzele reale ale blocajelor.

România își consolidează rolul în lanțurile logistice regionale

Acordurile privind infrastructura feroviară și navigabilă conturează o cooperare care depășește componenta punctuală a transportului de mărfuri și se înscrie într-un efort mai amplu de consolidare a conectivității economice dintre România și Ucraina.

Pentru Ucraina, accesul la infrastructura românească oferă alternative logistice într-un context în care securitatea rutelor de transport reprezintă o componentă esențială a rezilienței economice.

Pentru România, dezvoltarea acestor conexiuni poate consolida rolul infrastructurii naționale în cadrul coridoarelor logistice europene și al rutelor de solidaritate pentru Ucraina, cu implicații asupra transportului feroviar, fluvial, portuar și energetic.

În acest context, extinderea capacității Canalului Sulina și dezvoltarea conexiunilor feroviare prin România pot deveni elemente importante ale noii arhitecturi logistice regionale, în care infrastructura românească are un rol tot mai relevant în asigurarea fluxurilor comerciale și energetice către și dinspre Ucraina.