România, excedent comercial solid cu SUA, dar amenințată de riscurile unui nou război comercial | Exporturile românești către Statele Unite, de trei ori mai mari decât importurile

România înregistrează un rar succes în balanța sa comercială: un excedent semnificativ cu Statele Unite ale Americii

În anul 2024, exporturile românești către piața americană au atins valoarea de 2,28 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au cifrat la doar 1,31 miliarde de euro, rezultând un excedent FOB-CIF de aproximativ 900 de milioane de euro, potrivit datelor statistice oficiale.

Cu toate acestea, datele furnizate de US Census Bureau indică o altă realitate: un deficit al SUA de 2,6 miliarde de dolari în relația cu România, ceea ce semnalează o diferență de metodologie. Discrepanțele apar din modul diferit de atribuire a destinației în cazul mărfurilor redirecționate, datele americane luând în calcul destinația finală. Astfel, statisticile americane sunt considerate de mulți analiști mai relevante pentru evaluarea fluxurilor comerciale efective.

Ce vinde România Americii: cauciuc, oțel și electronice

Exporturile românești către Statele Unite sunt dominate de echipamente electrice și electronice, produse din fier și oțel, cauciuc (în special anvelope) și componente auto. Pe de altă parte, importurile din SUA includ bunuri de înaltă tehnologie: echipamente de navigație, sisteme radio și aeronave. De asemenea, România urmează să primească volume considerabile de echipamente militare și aeronave în baza unor contracte în curs de implementare.

Tarifele americane – risc sistemic pentru economia românească

În pofida ponderii reduse a comerțului bilateral direct – doar 2,3% din totalul comerțului României și 0,1% din cel al SUA – impactul economic al noilor tarife impuse de Washington ar putea fi disproporționat de mare. Conform unei analize publicate de bne Intellinews, riscurile majore pentru România sunt indirecte: prin expunerea la economia germană, profund interconectată cu cea românească, și prin posibila reacție a Uniunii Europene sub forma unor măsuri de retorsiune.

Un asemenea scenariu ar putea conduce la o comprimare a investițiilor, amplificând incertitudinea și chiar împingând economia europeană – și implicit pe cea românească – în recesiune. În special, sectoarele producătoare de echipamente electrice și electronice, fier și oțel, anvelope și componente auto ar resimți imediat o încetinire a comenzilor externe.

Sprijin guvernamental în fața tensiunilor comerciale

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent, în cadrul ședinței de guvern din 3 aprilie, un pachet de măsuri de sprijin destinate sectoarelor afectate de „efectele noului război comercial al tarifelor vamale dintre America și Europa”. El a subliniat că guvernul lucrează la scheme de ajutor de stat rapide și eficiente pentru a proteja industriile vulnerabile.

„Pregătim măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate prin scheme de ajutor de stat care să fie cât mai eficiente și mai simplu de aplicat”, a declarat Ciolacu, adăugând că încrederea investitorilor a crescut în ultima perioadă.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a precizat că vor avea loc consultări cu reprezentanții a două mari asociații de afaceri în vederea evaluării impactului tarifelor și identificării de soluții. Totodată, a încurajat mediul de afaceri să transmită propuneri concrete privind măsurile necesare.

„Industria auto se descurcă bine pentru moment”, a spus Barna, sugerând că efectele potențiale ale tarifelor nu s-au manifestat încă în toată amploarea.

Concluzie

România beneficiază deocamdată de un echilibru comercial favorabil cu SUA, însă tensiunile geopolitice și economice generate de noile politici tarifare americane riscă să inverseze această tendință. Impactul indirect al măsurilor SUA – potențat de reacțiile Uniunii Europene – poate afecta grav sectoare cheie ale economiei românești, punând presiune suplimentară asupra resurselor bugetare și a politicilor industriale. În acest context, dialogul între guvern și mediul de afaceri devine esențial pentru conturarea unor măsuri de sprijin eficiente și o adaptare rapidă la noile realități comerciale globale.