Comisia Europeană se pregătește să prezinte în această săptămână un set de măsuri destinat reducerii dependenței Uniunii Europene de materiile prime critice provenite din China, în contextul unei competiții globale tot mai intense cu Statele Unite și Asia, potrivit agenției Reuters.
Oficiali europeni și reprezentanți ai industriei atrag atenția că, în ciuda semnalelor repetate privind vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale, guvernele europene au acționat prea lent. Această întârziere se resimte mai ales în fața unei piețe globale în schimbare rapidă și a unei revenirii a politicilor protecționiste, în stilul fostului președinte american Donald Trump.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a subliniat recent că Europa a devenit vulnerabilă din cauza dependenței de țări terțe pentru securitatea aprovizionării și materiile prime esențiale. Modelul economic al UE „a fost conceput pentru o lume care dispare treptat”, a avertizat aceasta.
Îngrijorările au fost intensificate în ultimele luni de amenințările Chinei privind restricții suplimentare la exporturile de pământuri rare, materiale esențiale pentru industriile auto, energia verde și sectorul semiconductorilor. În aprilie și ulterior în octombrie, Beijingul a indicat posibile limitări ale livrărilor către Occident, consolidând riscul pentru industriile europene.
Planul de securitate economică, ce urmează a fi prezentat miercuri, include o inițiativă dedicată materiilor prime critice, denumită ResourceEU, inspirată de modelul RePowerEU, care a vizat reducerea dependenței de gazul rusesc. Spre deosebire de gaz, însă, materiile prime critice nu pot fi înlocuite ușor, iar China domină atât extracția, cât și procesarea acestora la costuri considerabil mai reduse.
Comisia Europeană și reprezentanții industriei subliniază necesitatea unui răspuns rapid privind modul de finanțare a dezvoltării propriului lanț de aprovizionare, de la extracție și procesare, până la stocare. Ca măsură imediată, oficialii europeni propun alocarea a 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru primele 25 dintre cele 60 de proiecte strategice de materii prime și pământuri rare identificate de Comisie. Aceste proiecte vizează producția de pământuri rare, galiu, germaniu și litiu.
Finanțarea pe termen lung rămâne însă o provocare. Companiile solicită prețuri minime garantate sau alte mecanisme de protecție a investițiilor, opțiuni aflate în prezent în analiză la nivelul executivului european. UE se bazează pe sprijinul Băncii Europene de Investiții și pe programul Global Gateway pentru proiecte în țări terțe, iar Fondul de Inovare va include investițiile în materiile prime ca proiecte eligibile. Totuși, sectorul privat rămâne sceptic în privința ritmului și eficienței măsurilor: „Timpul este împotriva UE. Au fost prea lenți”, afirmă Mika Seitovirta, de la Sibanye-Stillwater.
Pe lângă competiția cu Statele Unite, Japonia, Canada și Australia, care investesc masiv în diversificarea lanțurilor de aprovizionare, UE urmărește exploatarea resurselor proprii, inclusiv în Norvegia. Succesul acestor eforturi depinde însă de proceduri accelerate de autorizare și mecanisme de siguranță a prețurilor, explică Alf Reistad, CEO al Rare Earths Norway.
Bruxellesul explorează parteneriate cu Brazilia, Asia Centrală, Africa de Sud și Australia, însă multe acorduri politice nu s-au transformat încă în investiții concrete. În paralel, reciclarea materialelor critice devine un pilon esențial al strategiei europene, având în vedere numărul redus de mine active pe continent și durata lungă necesară dezvoltării unor noi exploatări.
UE a lansat, de asemenea, un mecanism-pilot de stocare comună a materiilor prime critice, menit să optimizeze prețurile și să asigure securitatea aprovizionării. Deciziile privind tipurile de materiale, volumele și locațiile stocurilor vor fi luate după operaționalizarea unui nou centru european pentru minerale critice, inspirat de modelul japonez și programat să funcționeze începând cu anul viitor.
