International
UE intenționează să mențină plafonarea prețului la gaze pentru această iarnă
Măsura plafonării prețului la gaze naturale nu a a avut”efecte negative”, conform Comisiei Europene
Bruxelles-ul examinează posibilitatea prelungirii unui plafon de urgență al prețului la gaze implementat în februarie. Această evaluare vine în contextul îngrijorărilor legate de potențialul impact al conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor în acest sezon de iarnă.
Conform Comisiei Europene, nu au fost identificate “niciun fel de efecte negative” de la implementarea acestei măsuri, iar prețurile gazelor sunt în prezent cu aproape 90% mai scăzute decât anul precedent, conform unei prezentări adresate diplomaților din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Plafonul a fost introdus după multiple săptămâni de dezbateri tensionate între statele membre, cu Germania și Austria opunându-se inițial introducerii sale, argumentând că ar putea distorsiona piețele și agrava criza de aprovizionare. Cu toate acestea, se subliniază în prezentarea Comisiei că plafonul nu a avut nicio influență asupra importurilor de gaze în Uniunea Europeană.
Impactul conflictului din Gaza asupra prețurilor la energie crează îngrijorări
Potrivit diplomaților și oficialilor de rang înalt din Uniunea Europeană, există îngrijorări cu privire la posibilele efecte asupra livrărilor de gaze în această iarnă, în ciuda scăderii prețurilor la energie și a stocurilor record de gaze din UE. Aceste preocupări sunt legate atât de conflictul dintre Israel și Hamas, cât și de potențialele acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.
Un diplomat al UE a declarat: “Nu știm ce se va întâmpla anul acesta. Avem situația din Israel și nu știm cum va afecta aceasta importurile din Orientul Mijlociu.”
În momentul de vârf al crizei energetice, cauzate de întreruperea de către Moscova a livrărilor de gaze către Europa în urma invaziei sale din 2022 în Ucraina, prețurile au atins nivele de peste 300 de euro pe MwH, însă aceste valori nu au fost menținute pe termen lung.
În cele din urmă, statele membre au convenit că plafonul va fi activat doar dacă prețurile ating sau depășesc 180 de euro pe megawatt/oră timp de trei zile consecutive.
Printre cele 10 țări care au semnat un document inișiat de Austria, se numără și Germania . Acest document solicită un accent sporit asupra energiei din surse regenerabile, inclusiv o creștere a obiectivului UE de a avea 42,5% din energia sa provenind din surse regenerabile până în 2030, ridicat la 45%.
Acest document, transmis Comisiei în acest sfârșit de săptămână, cere, de asemenea, prelungirea legislației de urgență introduse în timpul crizei, care a permis statelor membre să accelereze procesul de acordare a autorizațiilor pentru parcurile eoliene și cele de energie solară.
“Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază, de asemenea, vulnerabilitatea Europei din cauza dependenței sale de energia neregenerabilă și de importurile de materii prime critice. Această dependență reprezintă un risc pentru securitate și contribuie la inflație, cu impacte negative asupra coeziunii sociale și competitivității“, se precizează în document.
De asemenea, se propune relaxarea normelor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de energie regenerabilă și o mai bună conectare cu dezvoltările de energie regenerabilă din regiunile învecinate Uniunii Europene.
Germania și Franța conduc o campanie mai amplă pentru a solicita Comisiei să extindă normele privind ajutoarele de stat, care au permis guvernelor să acorde sume semnificative de sprijin consumatorilor care se confruntă cu prețuri ridicate la energie în urma războiului. Aceste măsuri urmează să expire la 31 decembrie anul acesta.
Germania și Franța sunt principalii susținători ai măsurii, Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Estonia și Finlanda se opun
Cu toate acestea, Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Estonia și Finlanda au declarat joi, într-o scrisoare adresată lui Didier Reynders, comisarul pentru concurență al blocului comunitar, că nu există “nici necesitatea, nici temeiul juridic” pentru prelungirea normelor de urgență privind ajutoarele de stat.
Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei, a afirmat pentru FT că fondurile ar fi mai bine folosite “pentru a aborda cauza principală” prin investiții în eficiența energetică și măsuri de economisire a energiei.
Comisia are programată prezentarea unei propuneri în luna noiembrie, care să confirme ce măsuri de urgență în domeniul energiei, inclusiv plafonarea prețului la gaze, măsuri de autorizare și reglementări pentru a asigura o distribuție echitabilă a gazelor între statele membre, ar trebui să fie prelungite.
Măsurile voluntare de reducere a cererii de gaze cu 15% au fost deja prelungite până în martie 2024.
